Miniștrii de interne ai statelor membre UE se vor întâlni, joi și vineri, pentru a discuta despre reforma politicii de liberă circulație și azil. Compromisul e necesar, dar dificil. Ministrul de Interne, Nancy Faeser, vine cu o propunere din partea germană. E vizată și România in acest sens?
Noul JAI, vechea problemă
În prezența miniștrilor de interne din statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu participarea miniștrilor de interne din Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, joi și vineri va avea loc la Luxemburg ședința Consiliului JAI. Este ultima organizată in timpul președinției rotative a Uniunii Europene, deținute de către Suedia.
Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează, pentru joi, o discuţie despre situaţia generală a spaţiului Schengen, pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulaţie. Se propune adoptarea strategiei privind libera circulație în UE pentru următoarele 12 luni.
Aderarea României la spațiul Schengen nu e pe agenda reuniunii, deși granițele sale acoperă o largă poartă de intrare a refugiaților și solicitanților de azil.
Controale la frontiere
Când miniștrii de resort, ai UE, negociază reforma politicii europene de azil la Luxemburg, au o misiune grea. De exemplu, ministrul de Interne german, Nancy Faeser, trebuie să acționeze spre un rezultat pe care să îl accepte și premierul italian neo-fascist, Giorgia Meloni, dar și aripa stângă a Verzilor. Un lucru, practic, imposibil.
În acest moment, o mulțime de condiții sunt nereglementate în UE. Oficial, există Sistemul Dublin. Acesta prevede că solicitanții de azil pot depune o cerere, atunci când pun piciorul pe teritoriul Uniunii. E vorba de țări cu o frontieră externă a UE, cum ar fi Grecia, Italia, Spania, sau România. Dar acestea se pare că fie descurajează în mod sistematic refugiații, fie îi lasă pe unii dintre ei să treacă mai departe, în alte țări europene.
Mulți “ancorează”în Germania. Iar pentru că o distribuție echitabilă a celor care caută protecție în Europa a eșuat până acum, presiunea crește și aici. Pentru că nu sunt doar în jur de 20.000 de solicitanți de azil pe lună. De la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei, în Germania se află și un milion de oameni din Ucraina. Și astfel apare ideea de reintroducere a controalelor la frontieră.
Procedurile de frontieră sunt destinate persoanelor care, în general, nu au mari șanse de a fi recunoscute ca solicitanți de azil. Se estimează că unul din patru ar trebui să treacă prin proceduri de frontieră, de exemplu persoane din Georgia, Bangladesh și Pakistan. Sirienii sau afganii, care în prezent depun cele mai multe cereri de azil în Germania, ar continua să treacă printr-o procedură normală.
Pentru procedurile de frontieră, solicitanții trebuie să aștepte, până la trei luni, într-o cazare pe teritoriul UE, în apropierea frontierei externe. În acest timp, autoritățile verifică dacă cererea este admisibilă. Dacă este cazul, oamenilor li se permite oficial să intre în țară. Dacă se spune “nu”, trebuie să se întoarcă în țara lor de origine.
Scutirile propuse de Faeser
În urmă cu o lună, guvernul federal a menționat aceste proceduri de frontieră, către statele federale și municipalități, ca o modalitate de a reduce presiunea migrației.
Într-un document de poziție, treizeci de parlamentari ai Verzilor și SPD au avertizat împotriva slăbirii dreptului fundamental la azil. Se spune, de exemplu: „În niciun caz minorii și părinții lor nu ar trebui să fie implicați într-o astfel de procedură, la frontieră”.
Iar asta este exact ceea ce vrea să obțină Nancy Faeser și, după a declarat, guvernul federal are o „poziție unită”. Pe această bază, ea va negocia la Luxemburg, pentru că, în Comisia UE, s-a propus ca numai familiile cu copii sub 12 ani să fie scutite de procedurile de frontieră.
Nu este exclus ca Faeser să încerce să se profileze, gândindu-se la campania ei electorală din Hesse. Politiciana SPD vrea să aiungă, în toamnă, premierul acestui land. Până acum, ea nu a făcut campanie electorală în Germania, însă succesul în politica UE de azil i-ar putea fi important.
5
3
