Mehmet Simsek a declarat duminică, după numirea sa în postul de ministru de Finanţe al Turciei, că ţara nu are altă alegere decât să revină la „fundamente raţionale” pentru a asigura predictibilitatea economiei turce, transmit agențiile Reuters și Agerpres.

Turcia a ajuns să aibă una dintre cele mai mari rate ale inflației din lumeFoto: Khalil Hamra / AP / Profimedia

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan l-a numit sâmbătă pe Mehmet Simsek în cabinetul său pentru a rezolva criza costului vieţii şi alte tensiuni cu care se confruntă economia Turciei, un semnal clar că noul guvern va reveni la politici economice mai ortodoxe. La ceremonia de preluare a mandatului, Simsek a spus că obiectivul noului guvern va fi creşterea bunăstării sociale. „Transparenţa, consistenţa şi respectarea normelor internaţionale vor fi principiile noastre de bază pentru atingerea acestui obiectiv”, a spus noul ministru de Finanţe al Turciei.

Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale şi tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek. „Disciplina fiscală şi asigurarea stabilităţii preţurilor pentru o creştere economică ridicată şi sustenabilă vot fi obiectivele noastre principale”, a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finanţe şi ulterior de vicepremier între 2009 şi 2018. „Este vital pentru ţara noastră să reducă inflaţia până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile şi să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent”, a spus Simsek.

Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.

Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat pieţele la mâna unui mix de reglementări şi intervenţii ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiţii, investitorii străini au plecat, iar deţinerile străine de acţiuni şi obligaţiuni turceşti au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.

Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susţine lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ, iar inflaţia a urcat la 80% anul trecut.

„Este evident că modelul economic actual nu funcţionează. Cel mai probabil, Erdogan este conştient de acest lucru şi o tranziţie modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcţie ar fi salutat de piaţă”, a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.