La paisprezece ani de la criza datoriilor, care aproape că a dus la ieșirea Greciei din zona euro, Niki Klaoudatou, o mamă singură, spune că acum își face mai multe griji cu privire la bani decât în anii cei mai grei ai dezastrului economic al țării, notează Reuters.

Cerșetor primind bani de la un copil lângă un afiș electoral al premierului grec Kyriakos MitsotakisFoto: SPYROS BAKALIS / AFP / Profimedia

Înaintea alegerilor parlamentare ce vor avea loc duminică în Grecia, problema cheltuielilor de zi cu zi se află pe primul loc în mintea alegătorilor.

Pentru Klaoudatou, acest lucru înseamnă să voteze pentru oricine, cu excepția partidului conservator Noua Democrație, aflat la putere, sau a partidului de opoziție de stânga Syriza.

„Voi vota pentru un partid mic, mai mult pentru a arăta că nu sunt mulțumită de partidele mari", a declarat ea, confirmând sondajele de opinie care sugerează că rezultatul va fi un parlament fără o majoritate clară.

După austeritate au venit scumpirile, dar salariile sunt la fel

Trei planuri internaționale de bailout au salvat Grecia de la ieșirea din zona euro în timpul unei crize a datoriilor care a durat un deceniu și care a culminat în 2015.

Dar austeritatea impusă în schimbul ajutorului financiar a însemnat că milioane de greci și-au văzut mijloacele de trai afectate, deoarece taxele au crescut vertiginos, iar salariile și pensiile au fost reajustate. A fost o ajustare dureroasă, făcută pentru a readuce finanțele țării pe drumul cel bun.

De când programul de salvare s-a încheiat în 2018, Grecia și-a recăpătat accesul pe piețele financiare, și-a redus datoria record, iar creșterea economică este pe cale să depășească media din zona euro.

Pentru mulți, însă, această redresare este doar pe hârtie. Acum, în vârstă de 40 de ani și angajată a unei companii de telefonie, Klaoudatou câștigă aceiași bani - 850 de euro pe lună - pe care îi primea în 2004, când avea 20 de ani și era angajată într-un supermarket.

Cu un credit ipotecar, doi copii mici și cheltuieli cu mâncarea care cresc vertiginos, ea spune că nu-și poate permite nici măcar strictul necesar. „Chiar și în timpul crizei - și asta e ironia - nu m-am gândit atât de mult înainte de a cheltui un singur euro în plus", a declarat Klaoudatou pentru Reuters.

În timp ce milioane de oameni din întreaga Europă se luptă cu creșterea prețurilor, în special la energie și alimente, turbulențele financiare din ultimul deceniu au amplificat impactul asupra Greciei.

„Ultimii 10 ani au fost o perioadă de stagnare pentru muncitori și pensionari. Orice îmbunătățire a creșterii economice nu a fost încă transferată asupra lor", a declarat Vlassis Missos, cercetător la Centrul grec de planificare și cercetare economică.

Marile favorite în alegeri sunt Noua Democrație și Syriza

Un sondaj GPO din 6 mai arăta că Noua Democrație, formațiunea conservatoare aflată la putere, ar urma să obțină 36,9% din voturi la 21 mai, față de 30,4% pentru Syriza, principalul său rival de stânga.

Unele partide mai mici, inclusiv socialiștii PASOK, altădată dominanți, câștigă însă teren.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a majorat salariul minim și pensiile și a promis că va face mai multe dacă va fi reales. Principalul său rival, politicianul de stânga Alexis Tsipras, care a guvernat în perioada 2015-2019, s-a angajat, de asemenea, să majoreze pensiile și salariul minim și să indexeze salariile cu rata inflației.

Grecia ar putea ieși în mod oficial de sub supravegherea fiscală a Uniunii Europene, dar povara grea a datoriei sale continuă să îi facă pe creditori să fie precauți.

Acest lucru înseamnă că orice guvernare trebuie să realizeze un exercițiu de echilibru periculos pentru a liniști un electorat epuizat de austeritate (și acum de inflație) și pentru a mulțumi piețele financiare.

Există puțin spațiu de manevră.

„Din punct de vedere fiscal, suntem încă departe de un excedent (bugetar) primar, care este necesar pentru sustenabilitatea datoriei pe termen lung", a declarat bancherul central grec Yannis Stournaras săptămâna trecută.

Jumătate dintre greci abia se descurcă de pe o zi pe alta

Una din două gospodării grecești abia a reușit să se descurce cu venitul lunar anul trecut. Eurostat, agenția de statistică a UE, spune că 36,4% dintre greci aveau facturi restante în 2021, cea mai mare proporție din blocul celor 27 de state membre.

Ponderea persoanelor ale căror costuri cu locuința reprezintă peste 40% din venitul disponibil a fost, de asemenea, cea mai mare din UE, de 32,4% din gospodăriile grecești, față de o medie europeană de 10,4%.

Iar în ultimul an, aceste costuri au crescut din ce în ce mai mult, deoarece Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor într-un ritm record pentru a ține în frâu inflația galopantă.

Klaoudatou, care împarte cu cei doi copii și cu mama sa un mic apartament în suburbia Alimos din Atena, a văzut cum rata la bancă i-a crescut la 450 de euro pe lună, cu 100 de euro mai mult decât în urmă cu un an.

Ea împarte cheltuielile cu mama sa, care primește o pensie lunară de aproximativ 850 de euro. Dar, cu toate acestea, familia nu reușește să se descurce.

Klaoudatou își folosește mașina doar atunci când este strict necesar și, recent, a fost nevoită să îi spună copilului său de 12 ani că nu poate ieși cu prietenii lui în oraș pentru că ea nu își poate permite să plătească mâncarea.

"M-am simțit prost. Foarte, foarte rău. Nu aș fi făcut niciodată asta înainte", a spus ea.