Municipalitățile și statele federale germane cer mult mai mulți bani pentru îngrijirea sutelor de mii de refugiați, dar Berlinul se opune. Summitul din 10 mai pe tema refugiaților se dorește a fi un nou început în politica de migrație. În centrul dezbaterii se află o propunere controversată a Ministrului de Interne, Nancy Faeser (SPD).

Olaf ScholzFoto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia

Controlul imigrației

Faeser dorește să se asigure, la nivel european, că numărul solicitanților de azil care sosesc în Germania scade prin luarea de decizii cu privire la anumite cazuri, în centrele de la frontierele externe ale UE.

În cazul respingerii, solicitanții ar trebui să fie expulzați direct în țara lor de origine. Mai mulți politicieni ai Verzilor și unii reprezentanți ai aripii stângi a SPD au criticat demersul lui Faeser.

Guvernul federal trebuie să se asigure în sfârșit că imigrația este controlată. „Dacă noi, în Germania, nu ne arătăm capabili de a acționa, încrederea în democrația noastră va fi subminată din ce în ce mai mult”, a declarat premierul landului Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff (CDU), pentru „Bild am Sonntag”.

Prea mulți bani

Solicitările de ajutor, venite din partea autorităților locale, care au mari probleme în găzduirea numeroșilor solicitanți de azil, cresc în toate statele federale. 218.000 de migranți au solicitat azil în Germania în 2022, în primele patru luni ale acestui an erau deja 102.000, adică cu 78 % mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Acești oameni trebuie să fie adăpostiți și îngrijiți - alături de cei aproximativ un milion de refugiați din Ucraina.

În principiu, mulți premieri de land ar dori să se revină la plățile forfetare, care au existat până în 2021. Începând din 2016, guvernul a oferit statelor federale o rată forfetară de 670 de euro lunar, pe solicitant de azil. Avantajul reintroducerii plăților forfetare ar fi că guvernele de land nu ar trebui să renegocieze mereu costurile pentru refugiați.

Ministrul federal de finanțe, Christian Lindner (FDP) a calculat recent cât cheltuiește deja guvernul federal pentru refugiați – și a ajuns la 30 de miliarde de euro anul trecut și 27 de miliarde anul acesta. În timp ce multe state și municipalități aveau excedente bugetare, datoria federală a continuat să crească.

Guvernul federal trebuie să pună la dispoziție propriile proprietăți imobiliare pentru cazarea refugiaților, a cerut premierul Mecklenburg-Pomerania de Vest, Manuela Schwesig (SPD).

Cererile nu se referă doar la cazare și integrare, ci și la repatrieri și apărare împotriva migranților: guvernul federal trebuie să demareze o ofensivă de repatriere, potrivit premierului Boris Rhein (CDU), din landul Hessa.

Controale staționare, țări sigure

Potrivit Welt am Sonntag, Miniștrii de interne de stat din Brandenburg și Saxonia, Michael Stübgen (CDU) și Armin Schuster (CDU), au cerut de la ministrul federal de interne controale staționare la frontieră, pentru a preveni intrarea neautorizată. Sunt vizate mai ales granițele cu Polonia și Cehia.

În ceea ce privește propunerea cancelarului Olaf Scholz în Comitetul de Coaliție, de a declara Georgia și Moldova țări sigure de origine, Joachim Stamp, reprezentant special pentru acordurile de migrație, a sugerat „lansarea de parteneriate cuprinzătoare de migrație” cu ambele țări, potrivit Spiegel.de. Ambele țări ar trebui clasificate ca țări de origine sigure.

În acest fel, politicianul FDP vrea să se asigure că georgienii și moldovenii expulzați pot să conteste procedurile judiciare împotriva notificării de respingere, doar din patria lor. El speră că acest lucru va reduce semnificativ migrația neregulamentară.