Ministerul rus de Externe se arată deranjat că reprezentanții ruși nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova pentru a monitoriza alegerile din Găgăuzia, purtătorul de cuvânt Maria Zaharova acuzând Chișinăul de „abordare neprietenoasă față de Rusia”, scrie deschide.md.
- „Urmărim îndeaproape procesele din autonomia găgăuză, cu care avem legături culturale, umanitare, spirituale, comerciale și interregionale strânse.
- Reprezentanții ruși mereu au participat la monitorizarea alegerilor în această regiune. Cu regret, de această dată Ambasada Rusiei în Moldova a fost lipsită de această oportunitate, spre deosebire de angajații misiunilor diplomatice din alte state”, a declarat Zaharova.
Ea susține că refuzul de a invita observatorii ruși contravine multiplelor acorduri și convenții semnate de Republica Moldova.
- „Astfel, Chișinăul, încă o dată, a dat dovadă de o abordare neprietenoasă față de Rusia și a demonstrat înclinația spre aplicarea dublelor standarde”, a precizat Zaharova.
Rezultatele alegerilor din Găgăuzia
Duminică, locuitorii din Găgăuzia, regiunea semiautonomă a Republicii Moldova, au fost aşteptaţi la urne pentru a-şi alege başcanul (n.r. - guvernatorul). În cursă au fost opt candidaţi, toți împotriva conducerii pro-occidentale de la Chișinău.
În turul al doilea al alegerilor care ar urma să aibă loc în 14 mai au intrat socialistul Grigori Uzun și reprezentantul Partidului „ȘOR” Eugenia Guțul, conform deschide.md.
Ambii candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei au o orientare prorusă, în condiţiile în care partidele prooccidentale din Republica Moldova nu au avut candidaţi proprii la alegerile pentru funcţia de lider al regiunii semiautonome din Republica Moldova.
Cei opt candidaţi care s-au înscris în cursa pentru alegerile din 30 aprilie nu au concurat practic între ei, ci şi-au construit campania pe alimentarea ostilităţii găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chişinău, scrie Deutsche Welle.
La alegerile din 30 aprilie din Găgăuzia au participat 57.019 persoane, prezenţa la vot fiind de 57,8%.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declara săptămâna trecută că foarte mulţi candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei sunt „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţeni”.
Şefa statului moldovean consideră că propaganda rusească are succes în Găgăuzia pentru că locuitorii nu cunosc limba română şi de aceea, Maia Sandu insistă să fie pus în aplicare un program de învăţare a limbii române, pentru ca oamenii să se poată integra.
De ce este importantă Găgăuzia pentru Rusia
Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova - regiune aflată în sudul ţării, cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă - este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului, scrie Deutsche Welle.
Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au pornit din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componenţa Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa, reaminteşte Deutsche Welle.
Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) şi propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.
Cine sunt găgăuzii
În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, ruşii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduşi din estul Bulgariei. Aşa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cişmichioi, care anterior erau localităţi locuite de tătarii nogai.
După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei şi al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România şi SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populaţia acestei regiuni votează cu partide pro-ruse. În regiune toţi vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei şcoli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită, conform Deutsche Welle.
2
14
