Guvernul german analizează limitarea exporturilor către China a materialelor care sunt folosite pentru fabricarea semiconductorilor ca parte a noii sale strategii privind Beijingul, notează joi agenția Bloomberg, citată de Reuters.

Olaf Scholz alaturi de Xi JinpingFoto: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia

Potrivit surselor familiare cu discuțiile, propunerea face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri discutat în cadrul guvernului german, acesta având obiectivul de a tăia accesul Chinei de la bunurile și serviciile necesare producerii semiconductorilor avansați.

În cazul în care va fi aprobată, măsura va împiedica firme germane precum Merck KGaA și BASF să vândă unele dintre materialele lor chimice Chinei, potrivit surselor citate de Bloomberg sub condiția anonimității.

Informația vine în contextul în care cancelarul Olaf Scholz a adoptat o abordare mai agresivă față de Beijing, încercând totuși să jongleze între interesele economice masive ale Germaniei în China și interesele de securitate națională ale Berlinului în contextul temerilor că guvernul lui Xi Jinping ar putea furniza armament Rusiei pentru invazia sa din Ucraina.

Relațiile dintre Europa și China s-au deteriorat în ultima perioadă, un punct de inflexiune părând a fi vizita președintelui chinez Xi Jinping la Moscova luna trecută, deplasare în timpul căreia a vorbit despre prietenia sa cu Vladimir Putin, deși a dat asigurări că guvernul chinez este „imparțial” în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Însă guvernul lui Olaf Scholz a blocat încă din luna noiembrie a anului trecut două mutări ale unor companii chineze ce doreau să investească în producători germani de semiconductoare.

Executivul de la Berlin și-a folosit puterea de veto pentru a prelua o fabrică din Dortmund de către Silex, o filială suedeză a grupului chinez Sai Microelectronics, și o investiție a unei companii financiare de la Beijing în ERS Electronic, o firmă din Bavaria.

Germania, tot mai îngrijorată de dependența economiei sale de China

Guvernul lui Scholz lucrează la o nouă strategie privind China pentru a reduce dependenţa de această superputere asiatică, o piaţă de export vitală pentru bunurile germane.

În noiembrie anul trecut, Scholz a devenit primul lider din Grupul celor 7 cele mai industrializate state care a vizitat Beijingul după pandemia de COVID-19. Se menţin însă o serie de neînţelegeri, în condiţiile în care Germania face presiuni pentru a spori accesul companiilor germane pe piaţa chineză, dar în acelaşi timp este preocupată de investiţiile chineze în infrastructura sa critică.

La revenirea sa dintr-o vizită oficială efectuată recent în China, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a descris drept „mai mult decât şocantă” această vizită, în cursul căreia a avut schimburi de replici tensionate la conferinţele de presă cu ministrul chinez de externe Qin Gang şi cu cel mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi.

„O parte din ea a fost cu adevărat mai mult decât şocantă”, astfel a descris Baerbock în Bundestag vizita pe care a efectuat-o în China, fără să detalieze.

Pentru Germania, a adăugat ea, China este un partener, concurent şi rival sistemic, dar impresia sa acum este că „aspectul de rival sistemic creşte tot mai mult”.

China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, dar aceasta nu înseamnă că Beijingul vede în Germania cel mai important partener comercial al său, a mai remarcat şefa diplomaţiei germane.

Vineri, la doar două zile după comentariile făcute de Baerbock privind vizita sa în China, ministerul german al Finanțelor Christian Lindner, a transmis la rândul său un mesaj de distanțare față de Beijing, avertizând însă că dependența economiei germane față de China nu se poate schimba peste noapte.