Regele Charles și regretata Regina Elisabeta a II-a au primit venituri echivalente cu peste 1 miliard de lire sterline de la două terenuri și proprietăți, în timp ce britanicii nu au acces la informații cu privire la modul în care sunt cheltuiți acești bani. O investigație a The Guardian a stabilit amploarea totală a veniturilor obținute de membrii familiei regale din ducatele Lancaster și Cornwall, care dețin portofolii uriașe de terenuri și proprietăți în întreaga Anglie, deși multe generații de parlamentari au cerut ca profiturile din ducate să meargă în bugetul public.
Ducatele funcționează ca imperii imobiliare conduse de profesioniști, care gestionează zone agricole, hoteluri, castele medievale, birouri, magazine și unele dintre cele mai importante proprietăți imobiliare de lux din Londra. De asemenea, au portofolii substanțiale de investiții, dar nu plătesc impozit pe profit sau impozit pe câștiguri de capital.
Conturile ducatului, păstrate în arhivele parlamentare și de stat, dezvăluie modul în care regina și primul ei fiu, în calitatea sa de duce de Cornwall, au beneficiat de o creștere uriașă a veniturilor lor din ducate în timpul domniei sale de șapte decenii.
Anul trecut, veniturile lor totale din ducate au echivalat cu peste 1,2 miliarde de lire sterline.
Profiturile din Ducatul de Lancaster, care constă în 18.481 de hectare de teren rural, trec automat oricui stă pe tron. Proprietatea în sine este evaluată la 652 de milioane de lire sterline.
Ducatul de Cornwall, care cuprinde 52.450 de hectare, valorează mai mult de 1 miliard de lire sterline. Profiturile sale merg automat doar către moștenitorul masculin la tron.
Când Charles, în vârstă de 74 de ani, a devenit rege anul trecut, Ducatul de Cornwall a trecut automat la fiul său, Prințul William, de 40 de ani, transformându-l, pe hârtie, într-un miliardar și unul dintre cei mai mari proprietari de pământ din Anglia. Se poate aștepta la un venit anual de cel puțin 20 de milioane de lire sterline.
Familia regală revendică veniturile din ducate de când țara era împărțită în feude medievale.
Comoara despre care britanicii de rând nu știu cum este cheltuită, pentru că familia regală spune că este venit „privat”
Familia regală insistă că venitul din ducate este „privat” și că guvernul îl tratează ca fiind complet separat de subvenția de suveran, plata anuală pe care familia regală o primește de la guvern pentru a-și acoperi costurile oficiale. Inclusiv asta a crescut dramatic în ultima vreme și îi costă pe contribuabili 86 de milioane de lire sterline pe an.
Palatul Buckingham a refuzat să comenteze cifrele prezentate The Guardian pentru veniturile primite din ducate, pe care le-a descris drept „speculative”.
Palatul a declarat de mult timp că veniturile primite de la ambele ducate sunt cheltuite în mare parte pentru îndatoririle oficiale ale familiei sau cauze caritabile.
Cu toate acestea, membrii regali nu au furnizat niciodată detaliat, defalcat, modul în care sunt cheltuiți banii din moșii, descriindu-i drept „aranjamente financiare private”.
Încă de la apariția democrației parlamentare, însă, generații de parlamentari au cerut ca profiturile din ducate să meargă în beneficiul public. Dezbaterea parlamentară a coincis adesea cu aderarea unui nou monarh.
Istoria ducatelor Lancaster și Cornwall și „lupta” britanicilor cu regii
Originile Ducatului de Lancaster datează din 1265, când Henric al III-lea a ocupat pământul după o revoltă eșuată a lorzilor feudali care doreau să limiteze puterile regelui și să obțină o oarecare reprezentare. Regele a dat pământul fiului său Edmund.
În secolele al XIV-lea și al XV-lea, alți doi regi – Henric al IV-lea și Henric al VII-lea – au emis hrisoave prin care își reafirmă pretenția că Ducatul de Lancaster va rămâne întotdeauna în mâinile private ale oricui se afla pe tron.
Între timp, Ducatul de Cornwall a fost creat în 1337 de regele Edward al III-lea pentru a oferi un venit fiului său. El a stipulat prin carta regală că moșia va fi întotdeauna deținută de moștenitorul masculin la tron, care își va asuma titlul de duce de Cornwall.
Ambele ducate au fost confiscate de Oliver Cromwell în 1649 după războiul civil și pentru o scurtă perioadă de timp au aparținut statului. Dar 11 ani mai târziu, odată cu restaurarea monarhiei, ducatele au fost restituite noului rege, Charles al II-lea.
Monarhiștii susțin că aceste carte regale oferă justificarea legală pentru suveran și moștenitor de a pretinde că veniturile din ducate le aparțin și ar trebui tratate ca venituri private. Această afirmație a fost contestată în mod repetat.
Revendicarea de către regina Victoria a veniturilor din Ducatul de Lancaster a fost aprig dezbătută în Camera Comunelor în anii 1830, mulți susținând că ar trebui să fie bani publici. Același lucru s-a întâmplat în anii 1900, când Edward al VII-lea și George al V-lea au învins încercările miniștrilor guvernamentali de a-i determina să renunțe la veniturile din ducat.
În 1936, când Eduard al VIII-lea a venit la tron, Clement Attlee, liderul laburist al opoziției, a propus ca familia regală să predea ducatele, pentru că „nu pot fi considerate în niciun fel proprietăți private”. În 1972, 100 de parlamentari au susținut un proiect de lege privind naționalizarea ducatelor, dar fără succes.
În 2005, comisia de conturi publice din Parlament a cerut guvernului să examineze dacă regina și Charles nu primeau prea mulți bani de la ducate, concluzionand: „Aranjamentele actuale provin din secolul al XIV-lea, iar venitul rezultat este, în această măsură, un accident al istoriei”.
Citește integral pe The Guardian.
2
3
