Guvernul irlandez va cere opinia publicului cu privire la tradiţia de neutralitate militară a ţării în cadrul unui forum consultativ, a declarat miercuri ministrul de externe. După Finlanda şi Suedia, acesta este cel mai recent semn al unei posibile schimbări de politică militară şi în această ţară, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, notează News.ro citând Reuters.

Referendum in IrlandaFoto: Peter Morrison / AP - The Associated Press / Profimedia

Ministrul de externe Micheál Martin, al cărui portofoliu include şi apărarea, a declarat că forumul, care va avea loc în luna iunie în trei oraşe diferite, pe parcursul a patru zile, se va concentra pe o serie de probleme de securitate şi va permite o discuţie despre politica de neutralitate, veche de zeci de ani.

"Mediul internaţional de securitate s-a schimbat semnificativ în ultimul an. Am asistat la o nerespectare flagrantă şi brutală a dreptului internaţional de către Rusia", a declarat Martin într-un comunicat.

"Angajamentul Irlandei faţă de o ordine internaţională bazată pe reguli şi politica noastră tradiţională de neutralitate militară nu ne scuteşte de necesitatea de a răspunde la această nouă realitate", a subliniat şeful diplomaţiei de la Dublin.

În cadrul forumului vor fi audiaţi experţi în materie de securitate, apărare şi politică externă, precum şi reprezentanţi politici, ai societăţii civile, ai mediului academic şi ai altor organisme relevante. Membrii publicului pot participa şi pot trimite în prealabil contribuţii scrise.

Martin a declarat pentru radiodifuzorul naţional RTE că nu există "niciun rezultat preconceput" în cadrul discuţiilor şi că guvernul nu intenţionează să îşi schimbe politica de neutralitate militară.

Măsura vine în contextul în care Finlanda a aderat oficial la NATO marţi, punând capăt a şapte decenii de nealiniere militară, într-o schimbare istorică de politică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Premierul irlandez Leo Varadkar a declarat anul trecut că este posibil ca ţara să îşi reconsidere politica în urma invaziei ruse şi a sugerat că Irlanda s-ar putea implica mai mult în politica de apărare comună a Uniunii Europene.

Neutralitatea Irlandei, justificată de premierul Eamon DeValera în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind cea care a permis ţării să evite să devină un pion în jocurile marilor puteri, a fost politica oficială pentru o bună parte din istoria ţării şi este aprobată de o mare parte a populaţiei. Criticii spun însă că această politică, precum şi nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare ale ţării, o lasă dependentă de bunăvoinţa aliaţilor.