Reforma pensiilor în Franța, care, după adoptarea sa, continuă să stârnească o puternică opoziție, s-a născut dintr-un angajament de campanie al lui Emmanuel Macron înainte de realegerea sa în funcția de președinte.
AFP reamintește principalele date ale unui proiect care urmează după o primă tentativă de reformă, mai ambițioasă, în primul cincinal, oprită în fașă, la 16 martie 2020, din cauza pandemiei Covid-19.
Vârsta legală la 65 de ani
Reales în aprilie 2022, după ce s-a angajat în timpul campaniei electorale să treacă vârsta legală de pensionare „la 65 de ani”, Emmanuel Macron a făcut apel, la 14 iulie, la „compromisuri responsabile” în vederea intrării în vigoare a reformei în vara anului 2023.
64 de ani
La 26 octombrie, Macron s-a declarat „deschis” la o amânare a vârstei de pensionare la 64 de ani, în loc de 65 de ani.
După ample consultări în decembrie, premierul Elisabeth Borne a prezentat la 10 ianuarie o reformă care ar urma să ridice vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030.
Mobilizare masivă
Un front unit al sindicatelor împotriva proiectului. Cele opt organizații principale au reușit să se mobilizeze masiv la 19 ianuarie: „peste două milioane” de manifestanți, potrivit CGT (1,12 milioane, potrivit Ministerului de Interne).
Guvernul a adoptat reforma sa la 23 ianuarie în Consiliul de Miniștri.
Un număr record de persoane în stradă
Pe 31 ianuarie, o a doua zi de protest reunește un număr record de persoane: 1,27 milioane potrivit poliției, 2,5 milioane potrivit sindicatelor.
Ministrul Borne a menținut cursul, dar a făcut o concesie la 4 februarie privind „carierele lungi”, sperând să convingă deputații de dreapta reticenți.
Dezbateri electrice
Pe 6 februarie, dezbaterile au început în Adunarea Națională sub presiunea străzii, cu două noi zile de protest, pe 7 și 11 februarie.
Dezbaterile au electrizat Palatul Bourbon, cu multiple incidente între deputații din La France insoumise (LFI, stânga radicală) și guvern.
Nici o dezbatere sau vot
Dezbaterea în primă lectură s-a încheiat pe 17 februarie, fără dezbatere sau vot asupra măsurii-cheie a amânării la 64 de ani, din cauza obstrucției LFI.
Examinarea începe pe 2 martie într-o atmosferă mai senină în Senat.
Mobilizare „istorică”...
Mobilizarea unitară din 7 martie a fost de proporții „istorice”: 1,28 milioane de manifestanți, potrivit poliției, 3,5 milioane pentru CGT.
Sindicatul intersindical a cerut, în zadar, să fie primit de Emmanuel Macron. Grevele afectează transporturile, colectarea gunoaielor, depozitele/rafinăriile de carburanți, electricitatea/gazele, educația.
Senatul adoptă...
Senatul continuă să examineze articolul privind creșterea vârstei de pensionare, cu aprobarea pe 9 martie, urmată de adoptarea accelerată a întregului proiect de lege pe 11 martie.
Trecerea în forță
Confruntat cu votul incert al deputaților LR (de dreapta), Emmanuel Macron a ales, la 16 martie, să treacă în forță proiectul de lege, cu o adoptare fără vot în Adunare prin procedura 49.3.
Protestul social este relansat: mitingurile, uneori violente, se înmulțesc. Gunoaiele se acumulează pe străzile Parisului.
Proiectul de lege a fost adoptat...
Două moțiuni de cenzură au fost respinse pe 20 martie în Adunare, dintre care una, transpartinică, a fost respinsă la limită. Reforma a fost adoptată de Parlament.
Greva se înăsprește în rafinării, transporturile rămân foarte perturbate.
Pregătiți pentru „impopularitate”...
Pe 22, Emmanuel Macron s-a declarat pregătit să „își asume impopularitatea” pentru o reformă „necesară”. Sindicatele au reacționat cu furie.
Blocajele și grevele se intensifică în rafinării, transporturi și porturi. O a noua zi de protest a reunit peste un milion de persoane (cifrele poliției) și a fost marcată de violențe. Metodele agresive ale polițiștilor motocicliști BRAV-M sunt în centrul criticilor.
Vizita regală a fost amânată...
Agitația socială duce la amânarea primei vizite oficiale a regelui Carol al III-lea în Franța, programată pentru 26-29 martie.
Borne întinde mâna sindicatelor, dar fără a pune în așteptare reforma. Ea a respins ideea de „mediere” formulată de liderul CFDT, Laurent Berger.
Marți, o a zecea zi de mobilizare a reunit 740.000 de manifestanți, potrivit Ministerului de Interne (peste două milioane potrivit sindicatelor), o participare în scădere.
9
23
