Executivul de la Lisabona intenţionează să introducă, timp de şase luni, o cotă zero de TVA la o listă de 44 de produse alimentare de bază pentru a combate inflaţia ridicată, a anunţat premierul António Costa, citat de DPA.
În Portugalia, cota de TVA la alimentele de bază, precum orez, paste, pâine, lapte, lactate, carne, peşte, fructe şi legume, este de 6%. Alte produse alimentare şi băuturi au o cotă de TVA de 13% sau 23%.
Suspendarea TVA la pâine, paste, orez, lapte, ouă, iaurt, brânză, ulei vegetal, unt, carne şi peşte face parte dintr-un acord convenit luni seară de Guvernul portughez cu fermierii şi distribuitorii. Măsura va fi în vigoare în perioada aprilie-octombrie şi, împreună cu o majorare a sprijinului financiar oferit fermierilor şi crescătorilor de animale, ar urma să coste statul aproximativ 600 de milioane de euro.
Întregul pachet legislativ trebuie aprobat şi de Parlamentul de la Lisabona, unde Guvernul condus de premierul António Costa se bucură de sprijinul majorităţii.
În luna februarie, rata anuală a inflaţiei în Portugalia a fost de 8,2%, încetinind faţă de un avans de 8,4% în luna ianuarie şi mai puţin decât inflaţia de 8,5% înregistrată de zona euro în luna februarie. În schimb, inflaţia la alimente a ajuns la 20,1%.
Mulți portughezi fac faţă cu greu cheltuielilor din cauza unor salarii mai mici decât în alte ţări din Europa Occidentală. Premierul António Costa a dat vina pe invazia rusească din Ucraina pentru inflaţia ridicată şi a avertizat că preţurile vor continua să crească şi după ce va intra în vigoare TVA zero la alimente.
„Nimeni nu ştie cât de mult va dura războiul, însă atâta timp cât va continua, există riscul ca costurile de producţie să crească şi mai mult”, a spus premierul portughez, scrie Agerpres, citând DPA.
În luna decembrie a anului trecut, miniştrii europeni ai Finanţelor au fost de acord să confere guvernelor statelor membre o flexibilitate mai mare cu privire la cotele de TVA care pot fi aplicate la bunuri şi servicii.
Cum încearcă alte state europene să limiteze explozia prețurilor
În fața scumpirii alimentelor, guvernele europene caută soluții prin care să limiteze efectele, mai ales că unele țări se află în perioade pre-electorale (cum e și cazul României, de altfel), iar creșterea prețurilor la mâncare amenință echilibrele sociale. Grecia a instituit coșul alimentar anti-inflație, Ungaria a impus un dezastruos control al prețurilor, Spania și Italia reduc TVA-ul.
În Ungaria inflația a fost în februarie de peste 25%. În Letonia, de 20%. Lituania a avut o creștere a prețurilor de peste 17%, iar în Slovacia de peste 15%, la fel ca în țara noastră. Aici vorbim de indicele general al prețurilor, pentru că alimentele au cunoscut scumpiri și mai mari. La maghiari, alimentele s-au scumpit cu aproape 50%, desi guvernul Orban a încercat să impună un control al prețurilor. În Germania, alimentele s-au scumpit cu peste 20%. (sursa: Eurostat)
Marea Britanie: aproape un sfert dintre familiile cu copii spun că s-au confruntat cu insecuritate alimentară
Problema este încă și mai dificilă pentru cei din Regatul Unit (urmează alegeri în ianuarie 2025), unde sute de mii de oameni nu au avut încotro și au apelat la banca alimentară din rețeaua Trussell Trust. Potrivit Food Foundation, citat de cotidianul Les Echos, în ianuarie 2023, aproape un sfert dintre familiile cu copii au declarat că s-au confruntat cu insecuritate alimentară în luna precedentă.
Aproximativ 3,7 milioane de copii sunt afectați în prezent de acest fenomen, care constă în acces restricționat, inadecvat sau incert la produse sănătoase și nutritive. Numărul familiilor forțate să sară peste mese a crescut de patru ori la nivel național. Asociația face campanie pentru ca cei 800.000 de copii din Anglia, care nu sunt eligibili pentru mesele școlare gratuite în ciuda sărăciei lor, să poată fi ajutați.
Sadiq Khan, primarul laburist al Londrei, tocmai a reacționat lansând un program de 130 de milioane de lire sterline pentru a oferi fiecărui elev din școala primară mese gratuite pentru anul școlar următor. Peste 270.000 de copii ar trebui să beneficieze de el în capitală în perioada 2023-2024.
Portugalia: Subvenții pentru familiile sărace și majorarea salariului minim
În Portugalia, autoritatea de concurență a publicat recomandări pentru limitarea creșterii prețurilor viitoare, prin întărirea concurenței între companii.
Guvernul portughez a anunțat în toamna trecută un pachet de 8 măsuri în valoare de 2,4 miliarde de euro (10% din PIB), pentru a ajuta gospodăriile să facă față inflației în creștere. Autoritățile intenționează, de asemenea, să ofere sprijin direct familiilor- cei care câștigau sub 2.700 de euro brut pe lună vor primi 125 de euro, plus 50 de euro pe copil.
Grecia. Coșul anti-inflație: 5,58 euro pachetul de 400 gr. unt, 2,89 euro litrul de lapte semi-degresat, 5,42 euro pachetul de 200 gr. cafea
Grecia - care va avea alegeri în iulie 2023 - a introdus și ea coșul anti-inflație: 5,58 euro pentru un pachet de 400 de grame de unt nesărat, 2,89 euro pentru un litru de lapte semi-degresat, 5,42 euro pentru un pachet de 200 de grame de cafea. În ciuda introducerii unui coș anti-inflație în urmă cu aproape cinci luni, Grecia nu este în măsură să stăpânească creșterea prețurilor la alimente.
Indicat pe rafturi printr-o etichetă albastră acum binecunoscută grecilor, „kalathi tou nikokiriou”, „coșul de uz casnic”, este în vigoare de 19 săptămâni, printr-o lege data în toamna trecută, prin care Statul obligă distribuitorii să ofere cel putin un produs la un pret special într-un anumit număr de categorii – 31 la inceput, 60 azi –, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 de euro pe zi.
Este vorba de unt, ouă, pastă de dinți, scutece pentru copii, iar de la începutul Postului Paștelui, au fost adăugate fructe de mare congelate și halva, un desert tradițional. Urmarea: După cele 19 săptămâni de când e în vigoare legea, din 1.134 de produse, 101 (8,91%) au înregistrat o creștere, 106 (9,35%) au înregistrat o scădere, iar 927 (81,75%) au rămas stabile. Problema este cu atât mai sensibilă în Grecia, cu cât țara suferă de slăbiciuni structurale, care afectează prețurile de raft, în ciuda unuia dintre cele mai scăzute niveluri ale salariilor din UE.
Ungaria - caz de manual de economie. Așa NU
Înghețarea prețurilor alimentelor de bază nu numai că nu a stopat inflația, ci chiar a accelerat-o în Ungaria.
- „Țara a devenit un laborator, unde se confirmă ceea ce spun toți experții de zeci de ani: înghețarea prețurilor este ineficientă, iar în cele din urmă alimentează inflația”, a declarat Mateusz Urban, specialist în Ungaria la Oxford Economics.
În plină campanie electorală, guvernul naționalist și populist al lui Viktor Orban a înghețat prețurile unor alimente de bază: zahăr pudră, piept de pui, ulei de floarea soarelui, lapte...
Prețurile de vânzare a șapte produse au fost înghețate la nivelurile din octombrie 2021. Lista a fost extinsă la cartofi și ouă. Această politică nu are echivalent în Europa. Poate că această strategie a contribuit la realegerea lui Viktor Orban, dar nu i-a protejat pe unguri de inflația galopanta.
A depășit 25% la începutul anului, un record în UE. Dacă rămânem doar la prețurile alimentelor, țara se numără printre cele cinci state din lume în care inflația a fost cea mai mare. Doar Zimbabwe, Rwanda, Egipt și Liban arată „performanțe” mai dezastruoase.
3
3
