Foarte contestata reformă a pensiilor trebuie aplicată „înainte de sfârșitul anului”, a spus președintele Franței Emmanuel Macron într-o intervenție televizată foarte așteptată, asumându-și „nepopularitatea”, relatează AFP. Macron a comparat protestele din Franța cu asediul asupra Capitoliului american, după ce Donald Trump a pierdut alegerile.

Emmanuel MacronFoto: Gonzalo Fuentes / AP - The Associated Press / Profimedia

”Această reformă este necesară. Nu-mi face plăcere, aş fi vrut să n-o fac, dar de asta mi-am luat angajamentul s-o fac”, a declarat şeful statului francez.

El a anunţat că vrea ca reforma să intre în vigoare până la sfârşitul anului, ”pentru ca lucrurile să intre în ordine”, ca 1,8 milioane de pensii ”să înceapă să fie mărite în medie cu aproximativ 600 de euro pe an” şi ”să începem să decalăm vârsta legală (a pensionării) cu încă trei luni”, potrivit News.ro.

Macron a acordat acest interviu la două zile după eşecul a două moţiuni de cenzură vizând-o pe Élisabeth Borne şi la o zi după o recepţie la Palatul Élysée.

El a fost intervievat de la Élysée de către prezentatoarea jurnalului de la TF1 Marie-Sophie Lacarrau şi de către prezentatorul Julian Bugier de la France 2.

Palatul Élysée şi-a anulat darea de seamă după Consiliului Miniştrilor a lui Olivier Véran.

Macron îndeamnă sindicatele la negocieri

”Textul îşi va continua drumul democratic”, a promis Macron, care a declarat că se aşteaptă ca Consiliul Constituţional să se pronunţe înainte de promulgarea legii.

Însă el continuă să vrea o intrare în vigoare până la sfârşitul anului.

”Această reformă este necesară, nu are 36 de soluţii”, a dat el asigurări, deplângând faptul că ”sindicatele nu au propus un compromis”.

Macron spune că reforma nu-i face plăcere, dar se declară ”pregătit să suporte nepopularitatea”.

Singurul său regret este că ”nu a reuşit să convingă de meritele acestei reforme”.

El îndeamnă sindicatele să revină la masa negocierilor, pentru a vorbi despre uzura profesională.

El anunţă un termen de ”trei săptămâni, o lună”, în vederea ”recreării unei agende şi unor condiţii de dialog”.

Macron vrea să se creeze o ”contribuţie excepţională” a ”profiturilor excepţionale”

Această contribuţie nu va fi o taxă a supraprofiturilor, aşa cum cere opoziţia, ci el citează grupurile mari ”care-şi cumpără propriile acţiuni” cu profiturile obţinute.

Aceste întreprinderi este necesar ”să distribuie mai mult salariaţilor lor”, subliniază el, în contextul unei inflaţii sufocante.

”Atunci când ai numai o creştere a dividendelor acţionarilor, întreprinderea trebuie să aibă un mecanism identic pentru salariaţi”, declara el în octombrie, subliniind importanţa împărţirii valorii între acţionari şi muncitori. ”Nu merge dacă le dăm prea mult acţionarilor, iar muncitorii nu văd nimic”, sublinia el.

Profesori înlocuiți peste noapte dacă lipsesc de la ore

Emmanuel Macron dă asigurări că Élisabeth Borne are în continuare încrederea sa ”pentru a conduce echipa guvernamentală”.

El îi cere să lărgească baza majorităţii şi să construiască o nouă agendă parlamentară.

După moţiunile de cenzură de luni din Adunarea Naţională, el dă asigurări că ”nu există o majoritate alternativă”.

”Nu avem dreptul la imobilism”, a subliniat el şi a promis ”texte de lege mai scurte” - începând cu legea imigraţiei, care intră luni în dezbateri în Senat.

Emmanuel Macron vrea ca, începând din noul an şcolar, profesorii care lipsesc de la ore să fie înlocuiţi ”peste noapte”.

Macron a comparat nemulțumirile din Franța cu asedierea instituțiilor din SUA și Brazilia

Întrebat despre o declaraţie pe care a făcut-o marţi seara în faţa unor parlamentari la Palatul Élysée potrivit căreia ”mulţimea nu are legitimitate”, şeful statului francez a dat exemplul Statelor Unite şi Braziliei.

”Atunci când Statele Unite au trăit ceea ce au trăit la Capitoliu, atunci când Brazilia a trăit ceea ce a trăit, trebuie să spunem «respectăm, ascultăm» dar nu putem accepta nici rebeli şi nici facţiuni”, a subliniat Macron.

Unii dintre aliații lui Macron l-au criticat pe șeful statului după ce acesta a spus că „mulţimea” manifestanţilor care se opune reformei pensionării „nu are legitimitate” în faţa „poporului care se exprimă prin aleşi”.

Preşedintele MoDem François Bayrou a declarat la France Info că el „n-ar fi spus lucrurile aşa”.

„Fiecare are legitimitatea sa. Manifestanţii au legitimitatea lor, dar ea nu este superioară legitimităţii democratice”, a declarat el, adăugând că Constituţia „spune că suveranitatea aparţine poporului, care o exercită prin reprezentanţi”.

Înaltul Comisar însărcinat cu Planificarea a făcut o paralelă între manifestaţiile violente ale simpatizanţilor lui Donald Trump, în Statele Unite, la 6 ianuarie 2021.

„Atunci când au atacat Capitoliul, era o mulţime, dar ea nu avea legitimitatea instituţiilor”, a subliniat primarul din Pau. Strada este importantă, ea este „simptomul lipsei de comunicare în care ne aflăm între puterile oficiale şi cetăţenii din bază” de 30-40 de ani, a nuanţat el.