Vladimir Putin și Xi Jinping au vorbit marți la unison despre relația lor cu Occidentul în termeni demni de războiul rece, apreciază jurnaliștii AFP.
Președintele rus a susținut cu prudență planul Chinei de soluționare a conflictului din Ucraina, acuzând în același timp Kievul că l-a respins.
Inițiativa chineză, care solicită discuții de pace, conține elemente care pot „servi drept bază pentru o soluționare pașnică (a conflictului), atunci când vor fi pregătiți pentru aceasta în Occident și la Kiev”, a declarat Putin.
„Cu toate acestea, deocamdată nu vedem o astfel de disponibilitate din partea lor”, a adăugat el, alături de Xi care, la rândul său, a subliniat că Beijingul este „pentru pace și dialog” în Ucraina.
La Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a „invitat” China să participe la soluționarea conflictului și că „așteaptă răspunsul său”, adăugând că „primește semnale, dar nimic concret”.
Putin și Xi au vorbit după un summit la Kremlin care, în absența unui progres în ceea ce privește Ucraina, a urmărit în primul rând să demonstreze soliditatea relațiilor dintre Rusia și China, într-un context de tensiuni ridicate între aceste țări și Occident.
Președintele chinez a considerat astfel că relațiile dintre Beijing și Moscova intră într-o „nouă eră”, după ce a semnat cu omologul său rus o declarație privind „aprofundarea parteneriatului strategic ruso-chinez”.
Liderul de la Kremlin, care i-a întins covorul roșu lui Xi în vizita sa de stat care se încheie miercuri, a lăudat „natura specială a relațiilor ruso-chineze”.
„Posibilități nelimitate”
Într-o declarație comună cu accente de Război Rece, cei doi lideri au atacat de asemenea dur Occidentul, acuzând SUA că „subminează” securitatea internațională pentru a-și menține „avantajul militar”, și și-au exprimat „îngrijorarea” cu privire la prezența tot mai mare a NATO în Asia.
Într-un alt ecou al Războiului Rece, Rusia și China au afirmat că un război nuclear nu ar trebui să aibă loc „niciodată”, în declarația semnată de Putin și Xi.
Președintele rus a amenințat, de asemenea, că va „riposta” dacă Londra va furniza Ucrainei obuze care conțin uraniu sărăcit, așa cum a sugerat un oficial britanic.
El a fost mult mai cald cu gazda sa chineză, gratulându-l cu „prieten drag” și „tovarășul Xi”. Cei doi lideri au închinat chiar și un toast pentru „prosperitatea” popoarelor rus și chinez la un dineu de stat.
„Cooperarea ruso-chineză are posibilități și perspective cu adevărat nelimitate”, a exclamat Putin în timpul mesei.
Vizita lui Xi la Moscova reprezintă un sprijin important pentru liderul rus, care este vizat de săptămâna trecută de un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale (CPI).
Tratat ca un paria de către Occident de la începutul conflictului din Ucraina, Putin poate conta pe Beijing pentru a rupe izolarea: Xi l-a invitat să viziteze China în acest an.
Kishida în Ucraina
Coincidență de moment? În timp ce Xi își arăta sprijinul pentru Moscova, premierul japonez Fumio Kishida a sosit marți în Ucraina, unde Zelenski a salutat un „apărător puternic al ordinii internaționale”.
Kishida a vizitat orașul martir Bucha, în apropiere de Kiev, unde soldații ruși sunt acuzați de comiterea de atrocități în timp ce îl ocupau, și și-a exprimat „indignarea”.
Liderul japonez a fost singurul șef de stat sau de guvern dintr-o țară membră a G7 care nu a făcut încă o deplasare în capitala ucraineană de la începutul conflictului, în februarie 2022.
Confruntați cu medierea chineză în privința Ucrainei, aliații Kievului și-au exprimat în general scepticismul. Washingtonul a acuzat chiar autoritățile chineze că au în vedere livrarea de arme către Rusia, ceea ce acestea neagă.
Luni, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că lumea nu ar trebui „să se lase păcălită de nicio decizie tactică a Rusiei, susținută de China sau de orice altă țară, de a îngheța conflictul (din Ucraina) în condițiile sale”.
Acordul privind gazele
Dincolo de considerentele strategice, întâlnirea dintre Putin și Xi a consolidat parteneriatul economic dintre cele două țări, în special în domeniul hidrocarburilor.
Vizita președintelui chinez în Rusia intervine într-un moment în care aceasta din urmă și-a reorientat masiv economia către China, în fața sancțiunilor occidentale grele îndreptate împotriva sa.
În acest context, Putin a anunțat marți că a ajuns la un acord cu Xi privind proiectul giganticului gazoduct Forța 2 din Siberia, care va permite Rusiei să furnizeze 50 de miliarde de metri cubi de gaz în plus pe an.
Anterior, șeful statului rus, nerăbdător să găsească noi piețe de desfacere pentru hidrocarburile boicotate de Europa, îl asigurase pe Xi că țara sa este „capabilă să răspundă cererii crescânde de energie a Chinei”.
Ca un simbol, gigantul rus Gazprom a anunțat marți că a livrat cu o zi înainte o cantitate „record” de gaz prin conducta transfrontalieră „Forța Siberiei”.
1
9
