Romancierul laureat al premiului Nobel Kenzaburo Oe, o voce liberală de frunte din Japonia care a contestat conformismul societății moderne, a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat luni editorul Kodansha.
„A murit de bătrânețe la primele ore ale zilei de 3 martie”, a spus editorul într-un comunicat, adăugând că funeraliile au avut deja loc în familie.
Când o persoană foarte în vârstă moare fără niciun motiv medical evident, ar trebui medicii să încerce să găsească o cauză? Sau ar fi bine să acceptăm că omul a murit de bătrânețe?
A treia cea mai frecventă cauză de deces în Japonia anul trecut a fost rōsui, un cuvânt care combină caractere care înseamnă „bătrânețe” și „declin”. În general, este tradus ca moarte de bătrânețe și a reprezentat mai mult de unul din 10 decese, după cancer și boli de inimă.
„Am spune în zilele noastre: „A avut tot felul de afecțiuni, dar era bătrână, așa că e permis să zicem că a murit de bătrânețe”, a spus Akihisa Iguchi, gerontolog și profesor emerit la Universitatea Nagoya, citat de WSJ.
Bătrânețea nu se află pe lista de top 10 a Organizației Mondiale a Sănătății a cauzelor de deces la nivel global și nici pe lista de top 10 din SUA
Dr. Iguchi a spus că rōsui ar putea deveni principala cauză de deces a națiunii pe măsură ce îmbătrânirea avansează. Dar punctul de vedere al Japoniei rămâne unul ciudat pentru restul lumii.
Bătrânețea nu se află pe lista de top 10 a Organizației Mondiale a Sănătății a cauzelor de deces la nivel global și nici pe lista de top 10 din SUA, publicată de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Bolile de inimă, cancerul și Covid-19 au fost primele trei cauze de deces în SUA în 2020.
Dezbaterea nu este doar despre statistici. De asemenea, se referă la opțiunile cu care se confruntă familiile și medicii atunci când o persoană în vârstă devine fragilă, poate suferind de o varietate de afecțiuni care nu pun viața în pericol punctual.
Când Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a decedat, japonezii au observat că ea fusese activă până aproape de sfârșit și apoi, conform declarațiilor palatului, a murit în pace. În ultima sa apariție publică, cu două zile înainte de moartea ei, regina stătea cu un baston și zâmbea în timp ce numea noul prim-ministru al Regatului Unit.
„Nu a fost un sfârșit tragic, ci natural”, a spus Kazuhiro Nagao, un medic din vestul Japoniei, specializat în îngrijirea la sfârșitul vieții. „Este genul de moarte care ar fi considerat ideal în Japonia.”
Dr. Nagao a spus că scrie „rōsui” pe aproximativ jumătate din cele 160 de certificate de deces pe care le semnează în fiecare an.
Cu toate acestea, rămâne îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a termenului, mai ales dacă aceasta sugerează că medicii și personalul medical nu au încercat să-și dea seama ce este în neregulă cu un pacient în vârstă sau au renunțat la un tratament care ar fi putut ajuta.
În manualul său privind certificatele de deces, Ministerul Sănătății din Japonia evidențiază cu roșu că rōsui ar trebui să fie numit drept cauză a decesului numai atunci când nu poate fi specificată nicio altă cauză.
Dacă un pacient nu poate înghiți mâncare sau băutură din cauza declinului cauzat de vârstă și dezvoltă pneumonie - un scenariu nu neobișnuit - atât bătrânețea, cât și pneumonia ar trebui să fie menționate pe certificat, spune ministerul.
Dr. Iguchi, care are 78 de ani, a spus că, atunci când era medic tânăr, colegii săi considerau că este rușinos să noteze bătrânețea pe un certificat de deces, deoarece asta înseamnă că nu au reușit să identifice cauzele care stau la baza, despre care li s-a învățat că trebuie să existe, în conformitate cu practica medicală occidentală.
Dr. Nagao a spus că unii medici, în special din spitalele universitare, continuă să evite termenul, deoarece nu a fost încă definit medical. El mai spune rōsui nu e o boală, ci un final natural. „Face parte din cultura japoneză care ar putea face și parte din cultura globală”, a spus el.
0
2
