Lumea nu este suficient de bine pregătită pentru dezastre, iar guvernele reacționează prea des doar după ce acestea au avut loc, potrivit unui raport publicat marți, care face apel la o regândire a gestionării riscurilor, potrivit AFP.

Inundații în Sydney, AustraliaFoto: Mark Baker / AP / Profimedia

În 2015, comunitatea internațională a adoptat obiectivele de la Sendai pentru a reduce numărul victimelor și pagubele până în 2030 prin investiții în evaluarea și reducerea riscurilor și în pregătirea pentru dezastre - fie că este vorba de cutremure sau de dezastre legate de climă, exacerbate de încălzirea globală.

Însă „este foarte puțin probabil” ca obiectivele să fie atinse, se arată în raportul realizat de Consiliul Internațional pentru Știință, care include zeci de organizații științifice.

Din 1990, peste 10.700 de dezastre (cutremure, erupții vulcanice, secete, inundații, temperaturi extreme, furtuni etc.) au afectat peste 6 miliarde de persoane din întreaga lume, potrivit datelor Biroului Națiunilor Unite pentru reducerea riscului de dezastre. În fruntea listei se află inundațiile și furtunile, înmulțite de schimbările climatice, care reprezintă 42% din total.

Aceste dezastre în cascadă „subminează progresele de dezvoltare obținute cu greu în multe părți ale lumii”, se arată în raport.

Dar „în timp ce comunitatea internațională se mobilizează rapid după dezastre precum cutremurele din Turcia și Siria, prea puțină atenție și investiții sunt îndreptate către planificarea și prevenirea pe termen lung, fie că este vorba de consolidarea codurilor de construcție sau de crearea unor sisteme de avertizare”, a comentat Peter Gluckman, președintele ISC, într-un comunicat.

„Provocările multiple din ultimii trei ani au evidențiat nevoia fundamentală de a fi mai bine pregătiți pentru viitoarele dezastre”, a declarat Mami Mizutori, reprezentantul special al ONU pentru reducerea riscurilor. „Trebuie să consolidăm infrastructura, comunitățile și ecosistemele acum, mai degrabă decât să le reconstruim după aceea.”

Raportul atrage astfel atenția asupra unei probleme de alocare a resurselor. De exemplu, doar 5,2% din ajutorul acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru intervenția în caz de dezastre între 2011 și 2022 a fost dedicat reducerii riscurilor, restul fiind alocat pentru ajutor și reconstrucție după eveniment.

ISC solicită, de asemenea, utilizarea pe scară largă a sistemelor de avertizare timpurie, menționând că o notificare cu 24 de ore înainte de o furtună ar putea reduce pagubele cu 30%.

Un raport publicat la sfârșitul lunii ianuarie de Adunarea Generală a ONU a subliniat, de asemenea, că țările „nu sunt pe drumul cel bun” pentru a îndeplini obiectivele Sendai.