Cel puţin trei migranţi au murit şi în jur de 20 sunt daţi dispăruţi în naufragiul unei bărci pneumatice, al doilea înregistrat de la începutul săptămânii, a anunţat marţi paza de coastă a Greciei, transmit Reuters și Agerpres.

Migranti incercand sa traverseze Mediterana intr-o barca pneumaticaFoto: Valeria Mongelli / AFP / Profimedia

Cei trei decedaţi - două femei şi un bărbat - făceau parte dintr-un grup estimat la 41 de persoane a căror barcă s-a scufundat după ce s-a lovit de un recif în apropiere de insula Lesbos, a indicat o purtătoare de cuvânt.

Şaisprezece persoane au putut fi salvate până în prezent, iar căutările continuă, îngreunate de vânturile violente, a adăugat ea.

Duminică, patru copii şi o femeie şi-au pierdut viaţa tot în apropiere de Lesbos în naufragiul unei bărci pneumatice care transporta un grup de migranţi plecaţi de pe coastele Turciei.

Patruzeci şi una de persoane au fost salvate, printre care şase copii şi doi adulţi care au fost transportaţi la spitalul din Leros.

Dramele din Marea Egee se înmulţesc în ultimul timp, migranţii urcându-se la bordul unor ambarcaţiuni precare pe o mare agitată, chiar furtunoasă iarna. Un bebeluş de doar două luni a murit în decembrie într-un naufragiu în largul insulei Lesbos.

Începând din 2014, 2.246 de persoane care fugeau de războaie şi sărăcie s-au înecat în Mediterana de Est, potrivit cifrelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM).

Grecia cere mai mulți bani pentru gestionarea crizei migranților

În luna octombrie a anului trecut poliția de frontieră a Greciei a anunțat că a descoperit 92 de migranți ilegali, fără haine, unii dintre ei cu răni pe corp. Nu era însă clar de ce bărbații erau toți dezbrăcați.

Ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, a publicat pe Twitter o fotografie cu imigranții, susținând că tratamentul la care i-a supus Turcia este „o rușine pentru civilizație”.

Lunea aceasta ministrul grec pentru afaceri europene Miltiadis Varvitsiotis a cerut finanţare de la bugetul UE pentru construirea gardurilor de la frontierele externe, argumentând că barierele fizice au redus sosirile de migranţi în Europa.

Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie „francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că „gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.

Germania a respins rapid propunerea, afirmând prin vocea propriului ministru pentru afaceri europene, Anna Lührmann, că Berlinul nu crede în măsurile propuse de Atena.