Franța, sub presiunea organizațiilor internaționale și a familiilor, a repatriat marți 15 femei și 32 de copii deținuți în taberele de prizonieri jihadiști din nord-estul Siriei, punând capăt definitiv politicii sale „de la caz la caz”, potrivit AFP.

Mii de femei și copii ai jihadiștilor Daesh (ISIS) din BaghouzFoto: Chris Huby / Zuma Press / Profimedia

„Minorii au fost predați serviciilor însărcinate cu protecția copilului și vor fi supuși unui control medical și social”, a precizat Ministerul francez de Externe, care a condus operațiunea. Iar adulții sunt acum în mâinile autorităților judiciare competente.

Aceasta este a treia repatriere de amploare, după cea din 5 iulie 2022, când Franța a repatriat 16 mame și 35 de minori, și cea din 20 octombrie, care a permis întoarcerea a 15 femei și 40 de copii.

Aceasta „semnează sfârșitul principiului de la caz la caz”, a reacționat Marie Dosé, o avocată care a militat pentru întoarcerea lor.

Femeile și copiii repatriați marți, apropiați de jihadiști ai organizației Statul Islamic (EI), se aflau în tabăra de la Roj, aflată sub administrație kurdă, la aproximativ cincisprezece kilometri de frontiera irakiană și turcă.

Opt dintre cele 15 femei repatriate marți, care făceau obiectul unui mandat de percheziție, se află în custodia poliției, a precizat Parchetul național antiterorist.

Celelalte șapte, care făceau obiectul unui mandat de arestare, au fost puse sub acuzare mai târziu în cursul zilei de către judecătorii antiterorism de la tribunalul judiciar din Paris și plasate în arest preventiv, a declarat o sursă judiciară.

Niciuna dintre femei nu este cunoscută în acest stadiu pentru acte criminale directe, a declarat o sursă apropiată cazului, explicând că majoritatea dintre ele au mers în zonă pentru a-și urma soții.

Franța a fost deosebit de afectată de atentate jihadiste, în special în 2015. Din acest motiv, până în vara anului trecut, a efectuat repatrieri specifice de orfani sau de minori ale căror mame au fost de acord să renunțe la drepturile părintești.

Dar, sub presiunea diferitelor organizații, a trebuit să-și schimbe politica.

Această a treia operațiune vine după o condamnare săptămâna trecută a Comitetului ONU împotriva torturii, care a fost sesizată în 2019 de familiile acestor femei și copii.

Acesta din urmă a susținut că refuzul de a repatria aceste persoane constituie o încălcare a Convenției împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.