Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijinul Turciei pentru aderarea sa la NATO după protestul care a avut loc în weekend în apropierea ambasadei turce la Stockholm și în timpul căruia a fost ars inclusiv un exemplar al Coranului, a avertizat luni președintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit Reuters.
„Cei care permit o asemenea blasfemie în fața ambasadei noastre (din Stockholm) nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru pentru aderarea la NATO”, a spus Erdogan într-o declarație după o şedinţă de cabinet.
Protestele desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv prin arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la alianța militară, scrie Reuters.
Ministerul turc de Externe a reacționat condamnând „în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte”. „Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă”, a mai transmis MAE turc.
Ministerul turc a cerut de asemenea Suediei să ia atitudine împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei.
Reacția a venit după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea Ambasadei Turciei. Rasmus Paludan, militant anti-imigranţi, a ars un exemplar al Coranului în apropierea Ambasadei Turciei de la Stockholm.
Rasmus Paludan este liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a mai organizat în trecut o serie de demonstraţii în care a ars Coranul, iar anul trecut a provocat chiar trei nopţi consecutive de violenţe în Suedia din acelaşi motiv.
În autorizaţia pe care a cerut-o de la poliţie pentru protestul de sâmbătă, el a spus că demonstraţia sa este organizată împotriva islamului şi împotriva încercării preşedintelui turc Tayyip Erdogan de a influenţa libertatea de exprimare în Suedia.
„O provocare islamofobă îngrozitoare”
Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate demonstrațiile au avut autorizaţie din partea poliţiei.
Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat „o provocare islamofobă îngrozitoare” şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. „Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate”, a scris el pe Twitter.
La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria „Toţi suntem PKK”, cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. „Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO”, a declarat pentru Reuters Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori.
Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate demonstraţiile.
Vizita la Ankara a ministrului suedez al Apărării, anulată
Sâmbătă, Turcia anunţase că din cauza lipsei de măsuri pentru a interzice protestele anulează o vizită planificată la Ankara a ministrului suedez al Apărării.
„În acest moment, vizita ministrului suedez al apărării, Pal Jonson, în Turcia, pe 27 ianuarie, a devenit lipsită de sens. Aşa că am anulat vizita”, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar.
Pal Jonson a declarat că el şi omologul turc s-au întâlnit vineri în timpul unei reuniuni a aliaţilor occidentali în Germania şi au decis să amâne întâlnirea planificată.
Anterior, Ministerul de Externe al Turciei îl convocase deja, vineri, pe ambasadorul Suediei din cauza protestelor care se anunţau sâmbătă la Stockholm.
Finlanda şi Suedia au semnat un acord tripartit cu Turcia în 2022, menit să depăşească obiecţiile Ankarei faţă de aderarea lor la NATO. Suedia spune că şi-a îndeplinit partea sa din memorandum, dar Turcia cere mai mult, inclusiv extrădarea a 130 de persoane pe care le consideră „terorişti”.
25
12
