Turcia „nu este în măsură” să ratifice aderarea Suediei la NATO în forma actuală, a declarat sâmbătă Ibrahim Kalin, un consilier apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdogan, după un nou incident în această săptămână, potrivit AFP.

Avion NATOFoto: Geoff Robinson / Shutterstock Editorial / Profimedia

El a spus că nu este în măsură să trimită legea (pentru ratificare) în parlament și că are o problemă reală cu ea, spunând că deputații ar putea să o respingă.

Ankara a denunțat joi un montaj video realizat de un grup apropiat Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Suedia, care îl prezintă pe președintele Erdogan ca un spânzurat și îl numește „dictator”.

Ambasadorul suedez la Ankara a fost convocat de Ministerul de Externe.

Acest nou incident survine în contextul în care Turcia blochează din luna mai intrarea Suediei în NATO, acuzând-o că adăpostește membri ai PKK și ai organizațiilor aliate, pe care le consideră teroriste.

„Suntem implicați în acest proces de șase sau șapte luni și nu este bine pentru Suedia să apară în această lumină”, a declarat Kalin reporterilor din mai multe media internaționale, inclusiv AFP.

„Vrem să mergem înainte și să progresăm, dar dacă acest tip de incidente continuă, va încetini procesul.”, a adăugat el.

Pentru Kalin, Suedia trebuie să trimită „un mesaj clar” cu privire la atitudinea membrilor PKK pe teritoriul său.

„Ei trebuie (...) de exemplu să se asigure că (membrii PKK) nu mai pot recruta sau colecta bani” pe teritoriul suedez.

Cu toate acestea, el a recunoscut că noul guvern suedez a făcut mai mulți pași importanți, inclusiv vizita „foarte binevenită” a premierului suedez la Ankara la scurt timp după ce a venit la putere și „modificarea Constituției, care este un pas pozitiv”.

Dar va mai dura „șase luni” până când noile legi vor fi redactate și validate de Parlament, a precizat el.

Kalin a mai spus că Turcia „nu cere nimic de la Suedia sau Finlanda care să nu fie în conformitate cu legislația lor: suntem foarte realiști”.

Guvernul turc a cerut expulzarea mai multor membri ai PKK și ai mișcării Fetö (acronimul folosit de Ankara pentru a desemna mișcarea predicatorului Fethullah Gülen, n.r.), acuzată că ar fi instigat tentativa de lovitură de stat din 2016.

În această etapă, un membru al PKK a fost trimis înapoi de Stockholm la începutul lunii decembrie - și imediat încarcerat în Turcia.

Totusi, guvernul suedez a anunțat recent că nu va extrăda patru persoane căutate de Turcia, despre care susţine că sunt în legătură cu un cleric din SUA pe care îl acuză de tentativă de lovitură de stat în 2016, a informat joi agenţia de ştiri TT, fără a cita surse, relatează Reuters.

Cererile de extrădare au fost făcute în 2019 şi 2020, înainte ca Suedia şi Finlanda să semneze un acord tripartit cu Turcia menit să depăşească obiecţiile Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică.

Înalta Curte a Suediei a decis vara trecută că cei patru nu pot fi extrădaţi, a indicat TT, lăsând guvernului nicio altă opţiune decât să urmeze decizia acesteia.

Ministerul de Externe al Suediei nu a comentat imediat acest caz. Turcia a calificat o decizie separată a Înaltei Curţii, în decembrie, pentru a bloca extrădarea jurnalistului turc Bulent Kenes drept o evoluţie „foarte negativă”.