Papa emerit Benedict al XVI-lea a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 95 de ani, a anunțat Vaticanul, conform Reuters. Teologul german, a cărui demisie, în 2013, a luat lumea prin surprindere, a decedat în cursul dimineții, iar trupul său neînsuflețit va fi depus luni în Bazilica Sfântul Petru, pentru ca oamenii să îi poată aduce un ultim omagiu.
21:21Preşedintele român Klaus Iohannis a scris un mesaj pe Twitter în care se declară profund întristrat de moartea Papei emerit Benedict al XVI-lea şi spune că este alături de comunitatea catolică în aceste momente de „pierdere imensă”.
20:41Papa Francisc i-a adus un omagiu predecesorului său Benedict al XVI-lea: „Ne amintim cu emoţie de persoana sa atât de nobilă, de gentilă, şi simţim atâta recunoştinţă în inimile noastre, recunoştinţă pentru că Dumnezeu l-a dăruit Bisericii şi lumii”, a declarat papa Francisc în cadrul unei ceremonii la bazilica Sfântul Petru din Roma, subliniind „sacrificiile” aduse de acesta „pentru binele Bisericii”.
19:58 Preşedintele american Joe Biden, un catolic practicant, a salutat la rândul său „devoţiunea faţă de biserică” şi „generozitatea” Papei emerit Benedict al XVI-lea. „Ne vom aminti de el ca teolog reputat, călăuzit de principiile sale şi de credinţa sa şi a cărui întreagă viaţă a fost consacrată devoţiunii faţă de Biserică”, a spus Biden într-un comunicat.
Al doilea preşedinte catolic din istoria Statelor Unite, după John F.Kennedy, Joe Biden l-a întâlnit pe Papa Benedict al XVI-lea la Vatican în 2011. „Îmi voi aminti mereu de generozitatea şi de primirea sa, precum şi de profunda noastră conversaţie”, a mai spus liderul american.
19:22 Regele Charles al III-lea, capul Bisericii anglicane, a salutat sâmbătă „eforturile constante” ale Papei emerit Benedict al XVI-lea în favoarea păcii şi a apropierii între catolici şi protestanţi, adăugând că a primit vestea morţii sale cu o „profundă tristeţe”.
18:56Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, a transmis Papei Francisc un mesaj de condoleanţe după moartea Papei emerit Benedict al XVI-lea, pe care îl caracterizează drept „o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate contemporană”.
„Împărtășim durerea Sanctității Voastre provocată de această pierdere și adresăm condoleanțe întregii Biserici Romano-Catolice”, a transmis Patriarhul Daniel.
14:22Funeraliile Papei emerit Benedict al XVI-lea vor avea loc în Piaţa Sfântul Petru joi, 5 ianuarie, şi vor fi prezidate de Papa Francisc, a anunțat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, citat de Reuters. Ceremonia va începe la ora 09:30.
13:15Cancelarul german Olaf Scholz a fost primul care a recţionat la vestea morţii compatriotului său și a scris pe Twitter că fostul papă „a fost pentru mulţi, nu numai în această ţară, un lider bisericesc special”, o „figură formatoare”, un „gigant al credinţei şi al raţiunii”.
Tot pe Twitter, preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat activitatea liderului catolic pentru a crea o „lume mai fraternă”. A făcut acest lucru cu „suflet şi inteligenţă”, adaugă Macron, conform News.ro.
Premierul britanic Rishi Sunak se declară întristat de moartea lui Benedict al XVI-lea, pe care îl descrie ca fiind un „mare teolog”, spunând că vizita lui Benedict în Marea Britanie în 2010 a reprezentat „un moment istoric atât pentru catolicii, cât şi pentru necatolicii din întreaga ţară”.
12:30 Vaticanul a anunțat că trupul neînsuflețit va fi depus începând de luni în Bazilica Sfântul Petru.
Fostul Papă a murit sâmbătă la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican, a anunțat un purtător de cuvânt al Sfântului Scaun.
- "Cu tristețe vă informez că Papa emerit Benedict al XVI-lea a încetat din viață astăzi, la ora 9:34, în Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican.
- Informații suplimentare vor fi furnizate în cel mai scurt timp posibil", a mai spus purtătorul de cuvânt.
Miercuri, Papa Francisc a anunţat că predecesorul său este „grav bolnav” şi că se roagă pentru cel care a renunţat în 2013 la pontificat din motive de sănătate, luând întreaga lume prin surprindere.
Papa Francisc l-a vizitat miercuri pe Benedict al XVI-lea, care se deplasa în scaun cu rotile, dar continua să primească vizitatori.
Fotografiile de la ultima vizită primită au fost realizate pe 1 decembrie şi înfăţişează un bărbat fragil şi vizibil slăbit. În ultima înregistrare video difuzată de Vatican în august, Benedict al XVI-lea apare slăbit, poartă aparat auditiv, nu mai poate vorbi, dar privirea îi este în continuare vie.
Papa Benedict, un suveran pontif într-o perioadă de crize pentru Vatican
Benedict al XVI-lea, al cărui pontificat de opt ani a fost marcat de numeroase crize, a fost vizat în 2022 de scandalul pedofiliei din sânul Bisericii.
Acuzat într-un raport în Germania pentru modul în care a gestionat violenţele sexuale în perioada când era arhiepiscop de Munchen, fostul papă a rupt tăcerea şi a cerut „iertare”, dar a dat asigurări că nu a muşamalizat niciodată pedofilia.
Renunţarea la pontificat, anunţată în latină pe 11 februarie 2013, a fost o decizie personală, determinată de starea de sănătate şi nu de presiunea scandalurilor, a dat asigurări fostul papă într-o carte de mărturisiri publicată în 2016.
Papa emerit Benedict al XVI-lea (Joseph Alois Ratzinger) s-a născut în 16 aprilie 1927, în Marktl am Inn, Bavaria, Germania. Anii adolescenţei i-a petrecut în Traunstein, şi a fost convocat în forţele auxiliare antiaeriene în ultimele luni ale celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit catholica.ro.
Între anii 1946-1951, a studiat filosofia şi teologia la Universitatea din Munchen şi la Şcoala superioară din Freising. În 1951 a fost hirotonit preot, împreună cu fratele său, Georg Ratzinger. În 1953 a obţinut doctoratul în teologie cu o teză intitulată: "Poporul şi Casa lui Dumnezeu în doctrina Sf. Augustin despre Biserică ". Patru ani mai târziu a obţinut diploma de profesor universitar.
A predat apoi teologie fundamentală şi dogmatică la Şcoala superioară de filosofie şi teologie din Freising, apoi la Bonn din 1959 până în 1969, la Munster din 1963 până în 1966, Tubinga din 1966 până în 1969. Din 1969, a fost profesor de teologie dogmatică şi de istorie a dogmelor la Universitatea din Regensburg, şi vice-preşedinte al acestei instituţii de învăţământ.
În 1962, la vârsta de 35 de ani, a devenit consultor al Conciliului Vatican II, al arhiepiscopului de Koln, cardinalul Joseph Frings.
În martie 1977, papa Paul VI l-a numit arhiepiscop de Munchen şi Freising, iar la 28 mai 1977 a fost consacrat episcop. La 25 noiembrie 1981, a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei; preşedinte al Comisiei Biblice şi al Comisiei Pontificale Teologice Internaţionale.
A fost relator la a V-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (1980); preşedinte delegat la a VI-a Adunare Sinodală (1983). La 6 noiembrie 1998, a fost ales vice-decan al Colegiului Cardinalilor. La 30 noiembrie 2002, a fost ales decan al Colegiului Cardinalilor. A fost preşedintele Comisiei pentru redactarea Catehismului Bisericii Catolice (1986-1992).
A fost creat şi proclamat cardinal de papa Paul al VI-lea la 27 iunie 1977.
Cardinalul Ratzinger a condus oficierea slujbei religioase cu ocazia funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea, la 8 aprilie 2005.
La 19 aprilie 2005, în a doua zi de Conclav, a fost ales drept al 265-lea papă, cu numele de Benedict al XVI-lea.
Solemnitatea inaugurării pontificatului a avut loc în Bazilica Sfântul Petru din Roma, la 24 aprilie.
În cei aproape opt ani de pontificat, papa Benedict al XVI-lea a făcut 24 călătorii apostolice în afara Italiei (21 de ţări l-au avut ca oaspete) şi 30 de vizite apostolice în Italia, arată Ercis.ro, preluat de www.catholica.ro.
A publicat trei enciclice ("Deus caritas est", despre iubirea creştină - 25 decembrie 2005; "Spe salvi", despre speranţa creştină - 2 noiembrie 2007 şi "Caritas in veritate" - 29 iunie 2009, despre dezvoltarea integrală), precum şi alte lucrări. Totodată, papa Benedict al XVI-lea a avut o deschidere specială faţă de mijloacele de comunicare. A acordat interviuri la diferite posturi de radio, a vorbit în direct la Radio Vatican, a trimis sms-uri tinerilor de la Zilele Mondiale ale Tineretului, a răspuns la întrebări în direct la televiziune. A încurajat mediile catolice, în general, să ducă evanghelia pe Internet, potrivit Ercis.ro.
Papa Benedict al XVI-lea a anunţat pe 11 februarie 2013 că se va retrage din funcţia de suveran pontif. Într-un discurs ţinut în faţa Consistoriului (întâlnirea formală a tuturor cardinalilor Bisericii Catolice) a declarat că în urma examinării conştiinţei şi-a dat seama că puterile sale nu mai sunt adecvate din cauza vârstei pentru îndeplinirea misiunii pontificale.
La 28 februarie 2013 s-a retras din funcţie, deschizând calea alegerii Papei Francisc. După retragere, noul său titlu a devenit cel de "papă emerit".
Vaticanul, într-o o situație care nu s-a mai văzut din anul 1417
Când Papa Grigore al XII-lea, ultimul papă care a demisionat înainte de Benedict al XVI-lea, a murit în 1417, evenimentul nu a interesat aproape pe nimeni, notează Reuters. Grigore demisionase cu doi ani mai devreme, în 1415, și și-a petrecut restul zilelor aproape în anonimat, la sute de kilometri de Roma. A fost înmormântat discret în Recanati, un oraș din apropierea coastei nordice a Adriaticii. Situația va fi mult diferită odată cu trecerea în neființă a lui Benedict.
Vaticanul are ceremoniale extraordinar de amănunțite pentru ceea ce se întâmplă după ce moare un papă în funcție, dar nu există ritualuri pentru un fost papă. După moartea lui Benedict, Vaticanul va trebui să elaboreze, cel puțin parțial, noi ceremoniale. Acestea ar putea fi un model pentru alți papi care aleg să demisioneze în loc să domnească pe viață, inclusiv pentru Papa Francisc însuși într-o zi, spun surse de la Vaticanul.
Lasă Benedict un testament sau decizia va fi luată de Papa Francisc?
Cele pentru un papă care moare în funcție includ un volum de 30 de pagini numit „Universi Dominici Gregis", care în latină înseamnă "Păstorul întregii turme a Domnului", și „Ordo Exsequiarum Romani Pontificis" (Ritualuri funerare pentru un Pontif Roman), care constă în peste 400 de pagini cu liturghii, muzică și rugăciuni.
Aceste reguli prevăd că înmormântarea unui papă ar trebui să aibă loc între patru și șase zile de la moartea sa, ca parte a unei perioade de nouă zile de doliu cunoscută sub numele de Novendiale.
Oficiali de la Vatican, care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului au declarat că „scenariul” pentru decesul lui Benedict va depinde de două elemente cheie: Dacă Benedict însuși a lăsat vreo dispoziție și de deciziile care vor fi luate de Papa Francisc.
Francisc l-a lăudat adesea pe predecesorul său ca fiind un mare papă care a avut curajul de a demisiona, așa că probabil ar dori să-i ofere lui Benedict un adio ceremonial cât mai solemn, poate chiar ceremonialul integral, a declarat un oficial de la Vatican.
Ioan Paul al II-lea, ultimul papă care a murit
Ultimul papă care a murit, Ioan Paul al II-lea, a fost înmormântat pe 8 aprilie 2005, la șase zile după ce a murit. Trupul său a fost mai întâi depus în Sala Clementină, pentru personalul Vaticanului, iar apoi a fost mutat în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de credincioși.
Milioane de oameni au stat la coadă ore în șir pentru a-l vedea, poate cel mai mare eveniment din istoria Vaticanului, iar monarhi și președinți au participat la înmormântarea sa.
Inițial a fost înmormântat în criptele de sub Bazilica Sfântul Petru, iar în 2011 a fost mutat într-o capelă de la nivelul principal al Bazilicii.
Mulți oameni vor dori să îi prezinte omagiile lui Benedict, care i-a succedat lui Ioan Paul al II-lea în 2005 și a demisionat în 2013, astfel că este probabilă o perioadă de veghe, au precizat sursele Reuters.
În 2020, biograful autorizat al lui Benedict, Peter Seewald, a declarat că papa emerit a pregătit un testament spiritual în care a indicat că dorește să fie înmormântat în aceeași criptă în care a fost înmormântat inițial Ioan Paul al II-lea.
Cardinalul Joseph Ratzinger ce a devenit apoi Papa Benedict, a condus funeraliile lui Ioan Paul în 2005 în Piața Sfântul Petru și se așteaptă ca Francisc să conducă funeraliile lui Benedict.
După decesul unui papă în funcție, persoana care se ocupă de treburile obișnuite la Vatican până la alegerea unui nou papă este șambelanul (camerlengo).
Această funcție este deținută în prezent de cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, dar deoarece Biserica are un papă și nu va exista un conclav pentru a alege un altul, Farrell nu va avea niciun rol.
Cea mai mare parte a răspunderii, inclusiv elaborarea scenariului unui eveniment fără precedent în istoria Vaticanului, îi va reveni monseniorului Diego Ravelli, maestrul de ceremonii papal.
27
25
