Pe 8 decembrie 2021, Angela Merkel a părăsit puterea, popularitatea ei fiind la apogeu. Un an mai târziu, steaua fostei cancelare germane, considerată prea îngăduitoare cu Rusia lui Putin, s-a stins.„Există politica d-voastră rusă, (gazoductul germano-rus) Nord Stream II, drumurile stricate, politica climatică. Ce fel de Germanie ne-ați lăsat?”, critică „Bild”, cel mai citit cotidian al Germaniei, citat de La Libre și Rador.

Angela Merkel Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images

Aproape trei din patru germani (71%) nu doresc ca doamna Merkel să revină la cârmă. Iar în jocul comparației cu succesorul ei social-democrat, Olaf Scholz, ea nu iese în evidență, 43% crezând că s-ar descurca mai bine, față de 41% pentru actualul cancelar, potrivit unui sondaj Civey.

Pentru fostul lider în vârstă de 68 de ani, există un înainte și după 24 februarie, data invaziei rusești în Ucraina.

Ofensiva trupelor lui Vladimir Putin a spulberat într-adevăr bilanțul fostului lider conservator, niciodată păcălit de adevărata natură a regimului rus, dar convins că o „schimbarea prin comerț” era posibilă.

Doamna Merkel nu este singura responsabilă pentru această politică, care a fost parțial inițiată după șocurile petroliere din anii 1970 de către predecesorii doamnei Merkel.

Dar poartă responsabilitatea „aprobării și sprijinirii” gazoductelor Nord Stream, explică politologul Ursula Münch pentru AFP.

„Nu mai putem admite astăzi că Merkel și guvernul vremii nu au înțeles că aceste gazoducte ar fi în detrimentul” Kievului.

Tocmai în Ucraina, fostul cancelar a devenit de ani de zile una dintre încarnările complezenței occidentale față de Moscova.

S-au răspândit astfel etichetele sticlelor de bere pe care doamna Merkel este comparată cu Joachim von Ribbentrop, șeful diplomației naziste care a semnat Pactul germano-sovietic în 1939.

Confruntată cu critici, doamna Merkel a trebuit să se hotărască să rupă tăcerea pentru a se justifica în mai multe interviuri acordate în ultimele săptămâni jurnaliștilor de încredere.

Astfel, între două descrieri ale noii sale vieți, ocupată cu vizionarea serialelor, în special „The Crown”, și scrisul memoriilor sale, negociate la prețuri exorbitante, doamna Merkel explică „Der Spiegel” că nu mai avea greutatea politică necesară în 2021, anul retragerii sale de mult anunțate, pentru a reduce pregătirile pentru război.

„Nu mai aveam puterea să mă impun” de exemplu pentru a organiza o întâlnire anul trecut între președintele rus și liderii UE, mărturisește doamna Merkel.

În ultimul sa întrevedere cu domnul Putin, la Moscova, în august 2021, ea a avut o impresie „foarte clară” în întâlnirea ei față în față, aceea că este „terminată” în ceea ce privește „politica, puterea” în ochii șeful statului rus. „Și pentru Putin contează doar puterea”, spune ea.

Merkel mai crede că sancțiunile impuse Moscovei după 2014 au permis Kievului să se „pregătească” pentru o posibilă agresiune.

Dar mai mult decât relația ei cu Moscova, lipsa de regret exprimată de doamna Merkel alimentează criticile.

La mijlocul lunii noiembrie, fostul său ministru de Finanțe, Wolfgang Schäuble, a criticat refuzul oricărei mea culpa a doamnei Merkel cu privire la „erorile” comise de Germania.

„Nu am vrut să vedem” adevărata natură a regimului rus, regretă acest rival istoric al fostei cancelare, care spune că nu o plasează în lista sa de „mari cancelari” alături de Konrad Adenauer, Willy Brandt și Helmut Kohl.

„Este adevărat că nu mai vorbim despre fostul cancelar”, confirmă doamna Münch, făcând parțial responsabile „rapiditatea mass-mediei și atenția noastră limitată”.

Epoca lungă a lui Merkel s-a încheiat cu „multă mulțumire de sine, puțină dezbatere (...) prea multe anunțuri politice și prea puțină atenție acordată implementării lor efective”, notează însă acest profesor de științe politice la München.

Totuși, în ciuda „unei întârzieri a reformelor”, doamna Merkel va rămâne, potrivit doamnei Münch, în istoria Germaniei ca prima femeie și fost cetățean al RDG care a condus guvernul. (Rador)