Criza umanitară provocată de războiul cu Rusia a obligat la schimbarea previziunilor inițiale ale ONU pentru 2022. Până la 339 de milioane de oameni vor avea nevoie de ajutor umanitar anul viitor, cu 19,1% mai mult decât în 2022, potrivit programului de asistență globală prezentat de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare pentru 2023, scrie 20 Minutos, citat de Rador.
Organizația Națiunilor Unite intenționează să poată asista cel puțin 230 de milioane dintre acești oameni în 68 de țări diferite, pentru care va solicita o finanțare de 51,5 miliarde de dolari, cea mai mare sumă solicitată de biroul său de coordonare umanitară din întreaga sa istorie.
Numai în Ucraina, programul calculează că peste 17,5 milioane de oameni vor avea nevoie de acces la acest tip de ajutor, ceea ce va necesita o cheltuială de 3,9 miliarde de dolari.
Finanțarea globală necesară va fi cea mai mare prevăzută vreodată de programele anuale ale biroului Națiunilor Unite și va crește cu 25% față de ceea ce era planificat inițial pentru 2022.
ONU prezice că, în contextul unei crize a prețurilor bunurilor de bază, securitatea alimentară va afecta 222 de milioane de oameni din 53 de țări, cu 45 de milioane de persoane expuse riscului de foamete până în 2023.
În plus, presiunea asupra sănătății va crește odată cu creșterea cazurilor de boli infecțioase precum Covid-19, mpox - cunoscută anterior ca variola maimuței -, Ebola sau holera. Organizația Națiunilor Unite subliniază, de asemenea, impactul pe care îl vor avea crizele umanitare rezultate din catastrofele climatice.
În 2022, organizațiile umanitare au asistat 157 de milioane de oameni, incluzând ajutor alimentar pentru 127 de milioane, apă potabilă pentru 26 de milioane, asistență psihologică pentru 13 milioane de copii, sprijin pentru 5,2 milioane de mame și 5,8 milioane de refugiați sau solicitanți de azil.
Etiopia se află în fruntea listei țărilor cu cei mai mulți oameni care vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2023, cu 28,6 milioane de oameni, cu 30% mai mult decât în acest an.
Este urmată de Afganistan, cu 28,3 milioane (cu 13,7% mai mult), și Republica Democrată Congo, cu 26,4 milioane de locuitori, ceea ce va însemna o scădere de 2,22% față de cifra din 2022.
În unele țări cu conflicte armate, numărul persoanelor care vor avea nevoie de ajutor umanitar va rămâne apropiat de cel din 2022, în cazul Yemenului (23,5 milioane) sau al Siriei (14,6 milioane).
În cazul ucrainean, criza umanitară provocată de războiul cu Rusia a obligat să se modifice previziunile inițiale ale ONU înainte de 2022, dar ajutorul a ajuns în cele din urmă la 15,4 milioane de oameni și finanțarea sa a fost de 3.100 de milioane de dolari, cea mai mare pentru orice țară din lume în 2022.
De asemenea, vor fi peste 20 de milioane de oameni care vor primi ajutor umanitar în Pakistan, o țară afectată de o criză umanitară bruscă rezultată în urma inundațiilor care au avut loc în august.
În America Latină, costul ajutorului umanitar va crește vertiginos cu 30% în Haiti, ajungând la 715 milioane de dolari pentru o populație țintă de 5,2 milioane de oameni, mai mult de jumătate din locuitorii țării din Caraibe, afectată de o gravă criză de sănătate, inflaționistă și conflicte între bande rivale.
În schimb, criza umanitară se va îmbunătăți în Guatemala și El Salvador, dar se va agrava în Honduras, unde 31% din populația țării va avea nevoie de acest tip de ajutor în 2023, potrivit Națiunilor Unite.
În Venezuela, cifra va rămâne apropiată de cea din acest an, în jur de 7 milioane de oameni.
"Populația care are nevoie de ajutor umanitar este echivalentă cu cea a celei de-a treia cea mai populată țară din lume", a declarat secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, în cadrul prezentării planului anual.
Griffiths a recunoscut că situația de criză umanitară prin care trec diferite țări din întreaga lume "se va accelera" în 2023 și a prezis că tendința ascendentă a acestei cifre va persista în următorii ani, dacă organizațiile umanitare nu găsesc noi parteneri și noi forme de finanțare.
Pentru Martin Griffiths, este necesar ca fondurile pentru ajutorul umanitar să fie utilizate în operațiuni care previn posibile cauze umanitare derivate din diferite situații și, pentru aceasta, consideră că dialogul organizațiilor cu liderii celor mai afectate comunități locale este esențial.
