De când Putin a deschis războiul în Ucraina, statele europene încearcă să-și rupă sau măcar să-și reducă dependența de gazele și petrolul importate din Rusia. Motivele sunt pe cât de simple, pe atât de importante strategic: nu doar că un stat dependent de energia livrată de Moscova e vulnerabil la șantaj economic, dar și aprovizionează în mod direct vistieria din care Rusia își finanțează războiul din Ucraina. Cât au reușit europenii să diminueze această dependență toxică?

Petrol rusescFoto: Ink Drop / Alamy / Alamy / Profimedia

Ca de obicei, banii vorbesc cel mai bine. O privire comparativă asupra valorii importurilor de gaz și petrol din Rusia, pe care fiecare stat UE le-a făcut în primele opt luni din 2022, față de întreg anul 2021, pictează un tablou mixt. Datele obținute de Panorama de la Eurostat, biroul statistic al UE, arată că statele membre se pot împărți în trei tabere, în funcție de cum au reușit să pivoteze față de importurile de gaz și petrol din Rusia:

  • Cazurile fericite, care fie nu depindeau nici înainte de anul războiului cu Ucraina de importurile energetice din Rusia, fie au reușit să pivoteze vizibil și cuantificabil în bani, găsindu-și alte surse de import.
  • Cazurile mixte, care au reușit în 2022 să rupă dominația Rusiei în valorile importurilor dintr-o categorie energetică, dar nu și din cealaltă. Fie banii pe gaze, fie cei pentru petrol au mers în cea mai mare parte tot la ruși. Aici se încadrează și România, care deși este un caz fericit de stat care nu depinde prea mult de importurile de energie, plătește cei mai mulți bani pe petrol din import tot către Rusia.
  • Cazurile negative, care nu au reușit să schimbe nimic. Cei mai mulți bani pe gaze și petrol din import merg tot către Rusia, și în 2022, la fel ca în anul precedent. Aici, Ungaria e un exemplu flagrant: și-a sporit poate cel mai mult importurile din Rusia și a dat de 46 de ori mai mulți bani pe petrolul rusesc în 2022, decât în 2021. La gaze, a plătit de 28 de ori mai mult Rusiei, conform datelor Eurostat, obținute de Panorama.

Rezolvarea acestor dependențe care și-au arătat colții și mai rău, în criza prețurilor la energie, declanșată de inflație și de războiul Rusiei, nu e simplă la nivelul UE. Iar asta se vede cel mai bine din imensele tergiversări și compromisuri făcute în privința unor sancțiuni și plafonări ale prețurilor la gazele și petrolul din Rusia.