Pentru a doua oară în puțin peste o săptămână, Republica Moldova a trecut printr-un nou blackout. Miercuri (23 noiembrie), țara s-a confruntat cu pene masive de curent, atât în Chișinău, cât și mai multe raioane. De vină a fost un nou val de bombardamente rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Transportul în comun și traficul, la modul general, precum și aprovizionarea cu diverse servicii de necesitate au fost grav afectate. Iar Poliția a publicat imediat un mesaj în care îi îndemna pe oameni cum să circule în siguranță, în bezna de pe străzi, odată cu lăsarea serii.
Una dintre confuziile care au apărut imediat, pe ambele maluri ale Prutului, a fost de ce rămâne Moldova fără curent când sunt bombardamente în Ucraina, dacă Kievul a oprit de mai bine de o lună livrările de electricitate către Republica Moldova, iar România e cea care asigură aproape tot necesarul de curent al țării?
Explicația stă în faptul că infrastructurile energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova sunt interconectate, funcționează ca o singură rețea, indiferent de ce trece prin ea. Prin Moldova trec în continuare o parte din fluxurile de curent dintre vestul și sudul țării, spre Odesa. Iar în situații de variații bruște de fluxuri, cum se întâmplă în timpul unor bombardamente, liniile se deconectează în ambele țări, pentru a evita supraîncărcări.
Noul episod de blackout din statul vecin a arătat încă o dată în ce situație precară se află Republica Molodva și cât de mari sunt implicațiile regionale ale războiului din Ucraina.
Criza energetică fără precedent prin care trece Moldova, rămasă, aproape peste noapte, fără sursele tradiționale de electricitate și fără jumătate din gaz, a fost clipa adevărului și pentru România: suntem în stare să ne asumăm rolul de prim partener al Moldovei despre care vorbim de 30 de ani?
1
2
