După un grav accident de circulație, procuratura din Berlin anchetează doi activiști de la „Ultima generație”, pentru ucidere din culpă. Membrii ONG-ului de mediu se transformă în autocolante climatice, lipindu-și mâinile de asfalt cu superglue și dând peste cap traficul din orașe. Dar o fac pe factură, după cum dezvăluie o activistă austriacă.
Autocolantele climatice se numesc „Ultima generație”, pentru că activiștii sunt convinși că acum este ultima șansă de a evita colapsul climatic iminent. Ei și-au pierdut de mult încrederea în metodele mai blânde ale star-ului suedez pentru protecția climei, Greta Thunberg.
Grevele studențești ale mișcării Fridays for Future sunt bine intenționate și „drăguțe”, dar au avut un efect redus, deoarece problema climei se stinge din nou, consideră Ultima Generație.
De aceea, activiștii se lipesc de drum în traficul matinal. Sau aruncă produse alimentare în picturi de renume mondial din muzee - cum ar fi, recent, botezul unui Van Gogh cu supă de roșii. „Ultima generație” este convinsă că nu se poate atrage atenția mediatic, asupra crizei climatice, decât prin acțiuni extreme.
Lipeală cu plată
Într-un interviu pentru televiziunea RTL, o activistă austriacă, de profesie chimistă, spune că pentru acțiunile de protest se scrie factură, iar pe viitor ea va primi chiar „un venit suplimentar liber profesionist, impozitat, cu peste 20 de ore de activism pe săptămână” din partea fondului Climate Emergency Fund. Procesul se va desfășura printr-o adresă de contact din Germania.
„Oamenii bogați” care „au o conștiință încărcată” ar sponsoriza fondul, potrivit explicațiilor Carolinei Thurner, pentru publicația Profil.at.
Pe site-ul Climate Emergency Fund aflăm că milioane de dolari susțin acest activism perturbator (n.t. disruptive). În articolul „Aceste grupuri doresc proteste climatice perturbatoare. Moștenitorii petrolului îi finanțează”, New York Times face o analiză a fenomenului.
Proteste cu consecințe fatale
Cât de eficiente sunt aceste autocolante climatice, care își subordonează existența sit-in-urilor săptămânale, care acceptă amenzi și chiar pedepse cu închisoarea? Cât de periculoși sunt și cât de departe dispuși să meargă?
În Germania, există o dezbatere aprinsă. Pe 31 octombrie, o biciclistă de 44 de ani a intrat în coliziune cu o betonieră și fost grav rănită. Datorită blocajului rutier creat de activiștii lipiți de asfalt, un vehicul de urgență a rămas blocat într-un ambuteiaj și a ajuns târziu la locul accidentului.
Activiștii sunt anchetați, iar procuroarea Mona Lorenz a comentat posibilele consecințe. „Investigațiile au fost inițiate împotriva a două persoane, din cauza suspiciunii inițiale de obstrucționarea intervenției persoanelor care acordă asistență. Parchetul din Berlin va examina faptele sub toate aspectele de drept penal. Dacă biciclistul moare, ancheta va include și problema uciderii din culpă“.
După cum a relatat presa germană, biciclista a intrat în moarte cerebrală, câteva zile mai târziu.
Intransigența Ministerului de Interne german
Blocajele de străzi făcute de activiști se repetă, de luni de zile. Ministrul federal de interne, Nancy Faeser, a cerut anchetarea hotărâtă a posibilelor infracțiuni penale, în cadrul protestelor împotriva schimbărilor climatice.
„Când sunt comise crime și alte persoane sunt puse în pericol, orice linie de protest legitim este depășită”, a declarat Faeser, joia trecută, pentru Agenția Germană de Presă. "Nimic din toate acestea nu are nimic de-a face cu o dezbatere democratică. Infractorii trebuie urmăriți rapid și consecvent".
Statul de drept nu poate fi păcălit, a explicat Faeser. „Poliția are cel mai deplin sprijin al meu atunci când reprimă activiștii autoproclamați pentru climă, care pun în pericol alți oameni cu acțiuni complet inacceptabile, de săptămâni întregi. Acești activiști se plasează deasupra legii și recurg la mijloace care nu avantajează problema importantă a climei și protecția ei, ci mai degrabă aduc un considerabil prejudiciu”.
Cel mai recent, activiștii au mâzgălit sedii ale partidelor la Berlin și au aruncat piure de cartofi într-un tablou de Monet, aflat în Muzeul Barberini din Potsdam. Ministrul de interne a subliniat că forțele de ordine urmăresc cu atenție procesele de radicalizare. De asemenea, ea condamnă aspru atacurile asupra instituțiilor și partidelor democratice.
25
19
