Dacă mările și oceanele continuă să crească, vor înghiți insulele Maldivele sau Tuvalu, făcându-le să dispară de pe hartă? Ce se va întâmpla cu cetățenii lor?, se întreabă malaymail.com.
Perspectiva nu este deloc științifico-fantastică, pe măsură ce încălzirea globală crește, reprezentând o provocare fără precedent pentru comunitatea internațională și amenințând popoare întregi cu pierderea pământului și a identității lor.
„Aceasta este cea mai mare tragedie cu care se poate confrunta un popor, o țară, o națiune”, a declarat Mohamed Nasheed, fostul președinte al Maldivelor, pentru AFP.
Potrivit experților ONU în climă, nivelul mării a crescut deja cu 15 până la 25 cm din 1900, iar ritmul creșterii se accelerează, mai ales în unele zone tropicale. Dacă tendința continuă, oceanele ar putea crește cu aproape un metru în jurul insulelor Pacificului și Oceanului Indian până la sfârșitul secolului.
Statele au fost șterse de pe hartă ca urmare a războaielor. Dar nu au existat state care să își fi pierdut complet teritoriul din cauza creșterii nivelului mării
Potrivit unui studiu citat de Grupul Interguvernamental de Schimbări Climatice al ONU, cinci națiuni (Maldive, Tuvalu, Insulele Marshall, Nauru și Kiribati) ar putea deveni nelocuabile până în 2100, creând 600.000 de refugiați climatici apatrizi.
Este o situație fără precedent. Statele au fost, desigur, șterse de pe hartă ca urmare a războaielor. Dar „nu am avut vreun caz în care state existente să își fi pierdut complet teritoriul din cauza unui eveniment cum ar fi creșterea nivelului mării sau alte evenimente meteorologice severe”, a remarcat Sumudu Atapattu, de la Universitatea din Wisconsin din Madison.
Convenția de la Montevideo din 1933 privind drepturile și îndatoririle statelor spune clar: Un stat este format dintr-un teritoriu definit, o populație permanentă, un guvern și capacitatea de a interacționa cu alte state. Dacă teritoriul este înghițit de ape, cel puțin unul dintre aceste criterii cade.
Statalitatea este o ficțiune juridică pe care am creat-o în scopul dreptului internațional
„Celalalt lucru pe care îl susțin este că statalitatea este o ficțiune juridică pe care am creat-o în scopul dreptului internațional. Așa că ar trebui să putem veni cu o altă ficțiune juridică pentru a include aceste state deteritorializate”, a adăugat Atapattu.
Aceasta este ideea din spatele inițiativei „Rising Nations” lansată în septembrie de mai multe guverne din Pacific: „să convingem membrii ONU să ne recunoască națiunea, chiar dacă pământul este scufundat în apă, pentru că aceasta este identitatea noastră”, a spus premierul din Tuvalu, a explicat Kausea Natano pentru AFP.
Unii oameni se gândesc deja la modul în care ar putea funcționa aceste state Națiuni 2.0.
„Am putea avea teritoriul într-o parte, cetățenii în alt loc iar Guvernul în al treilea loc”, a declarat pentru AFP Kamal Amakrane, director general al Centrului Global pentru Mobilitatea Climatică de la Universitatea Columbia.
Aceasta ar necesita mai întâi o „declarație politică” a ONU, apoi un „tratat” între statul amenințat și un „stat gazdă”, gata să primească guvernul în exil într-un fel de ambasadă permanentă. Populația, care ar putea fi în acel stat sau chiar în una diferită, ar avea atunci dublă naționalitate.
7
5
