Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fratelli d'Italia, şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia, formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi, ar urma să câștige alegerile legislative din Italia cu 41-45% din voturi, suficiente pentru o majoritate parlamentară, arată sondajele exit-poll anunțate după încheierea votului.

Giorgia MeloniFoto: SOPA Images / ddp USA / Profimedia

Un exit-poll realizat pentru televiziunea națională RAI arată că blocul format din aceste partide conservatoare va obține între 41% și 45% din voturile alegătorilor, suficient pentru a garanta controlul ambelor camere ale parlamentului.

Legea electorală din Italia favorizează grupurile politice care reușesc să încheie pacte înainte de scrutin, atribuindu-le un număr mult mai mare de locuri în parlament în comparație cu numărul de voturi obținut.

  • Partidul Fratelli d'Italia al Giorgiei Meloni ar fi obținut între 22% şi 26% din voturi.
  • Partenerii săi de coaliţie - Liga, formaţiunea de dreapta a lui Matteo Salvini, și Forza Italia, partidul conservator lui Silvio Berlusconi, au obținut între 8,5% şi 12,5%, respectiv între 6% şi 8% din voturi, potrivit exit-pollului.
  • Partidul Democrat (PD), principala formaţiune de stânga, ar urma să obțină un scor între 17% şi 21%. Iar Mişcarea 5 Stele (M5S, ex-antisistem) - între 13,5% şi 17,5% din voturi, în scădere faţă de scorul său istoric de peste 30% în 2018.
  • Prezența la urne a fost una foarte slabă, de 64,6% (față de 73,68% în 2018), conform La Repubblica.

Rezultatele finale ale alegerilor legislative sunt așteptate în cursul dimineții de luni.

Aproximativ 51 de milioane de italieni au fost chemaţi duminică la urne. În urma acestor alegeri vor fi aleşi 600 de parlamentari (400 de deputaţi şi 200 de senatori), ceea ce reprezintă o reducere semnificativă faţă de actualul număr de 945 (630 şi 315), modificare adoptată în cadrul unei reforme aprobate prin referendum, iar 2,7 milioane de tineri au putut vota pentru prima dată.

Citește și: Alegeri istorice în Italia. Cine este Georgia Meloni care se pregătește să preia conducerea celui mai radical guvern după cel de-al Doilea Război Mondial

Sondajele au arătat în mod constant că o coaliție de dreapta condusă de Frații Italiei și care implică, de asemenea, partidul Liga al lui Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi este pe cale să obțină o victorie clară.

Favorită pentru a deveni prima femeie în fruntea unui guvern din istoria Italiei este Giorgia Meloni, preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FdI), o mişcare politică considerată de către presa de stânga drept o formațiune cu un ADN post-fascist, imagine pe care încearcă să o „spele”.

Cine este Giorgia Meloni

În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni a urcat în sondajele de popularitate, partidul său fiind creditat cu aproximativ 25% din intenţiile de vot la aceste alegeri legislative.

La alegerile legislative din 2018, FdI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de „dictatele" Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.

Deviza ei este „Dumnezeu, patrie, familie”, iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva „lobby-urilor LGBT” şi a „iernii demografice” pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook „înlocuirea etnică în curs în Italia”, pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.

Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al doilea război mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost „un politician bun”. Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice. „Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt”, s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.

Naraţiunea pe care o promovează este „contrazisă de fapte”, estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.

Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini „a realizat multe”, imputându-i în acelaşi timp „erorile” comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului "nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism".

Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă. În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică.

În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.

Frecventează apoi cu asiduitate platourile de televiziune. Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce."Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină", le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică născută în 2006.

La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia.

Atunci când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate naţională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza sanitară şi economică, Georgia Meloni a refuzat să participe. „Italia are nevoie de o opoziţie liberă”, a spus ea atunci. În numele acestei libertăţi, sinonimă cu suveranitatea, atlantista Georgia Meloni a denunţat încă din prima zi invadarea Ucrainei de către forţele ruse

Jucătorii cheie la alegerile din Italia

Giorgia Meloni, 45 de ani. Fosta activistă de extremă dreaptă de la Roma și-a dinamizat partidul, care a ajuns la o cotă de aproape 25% de la doar 4% la ultimele alegeri din 2018. Sprijinul ei pentru NATO și Occident sancțiunile împotriva Rusiei au ajutat la atenuarea îngrijorărilor cu privire la adecvarea ei pentru postul de prim-ministru.

Matteo Salvini, 49 de ani. Liderul Ligii, fostul ministru de interne , cu o linie dură în privința imigrației, a fost eclipsat de Meloni în ultimele luni.

Silvio Berlusconi, 85 de ani. Fost prim-ministru, confruntat cu probleme de sănătate și multiple scandaluri, rămâne un jucător important în alianța de dreapta, chiar dacă Forza Italia este partenerul acum partenerul mai mic.

Enrico Letta, 56. Lider PD și fost premier. Eșecul său de a construi o coaliție stabilă de partide de centru-stânga a dus la înfrângerea politică.

Giuseppe Conte, 58 de ani. Liderul Mișcării 5 Stele. Prim-ministru între 2018-2021, el a provocat furie atunci când partidul său și-a retras sprijinul pentru guvernul lui Draghi în iulie, stârnind diviziuni care au dus la alegerile anticipate. Strategia sa a fost parțial justificată de o îmbunătățire a clasamentului 5-stele, dar partidul se confruntă în continuare cu o perioadă în opoziție.