Alegerile parlamentare de duminică din Italia sunt așteptate a marca un moment istoric, dând țării prima femeie prim-ministru, în fruntea celui mai radical guvern după cel de-al Doilea Război Mondial.
Peste 50 de milioane de italieni sunt chemaţi, duminică, la urne pentru a-şi alege parlamentul, unde, dacă nu va exista vreo surpriză, extrema dreaptă ar trebui să fie învingătoare şi, fără precedent, să-l propună pe premierul care îi va succeda lui Mario Draghi, relatează AFP.
Secţiile de votare se deschid la 05:00 GMT (08.00 - ora României) şi se vor închide la 21:00 GMT, oră la care primele exit poll-uri ar trebui să ofere o imagine destul de clară a rezultatelor.
Sondajele au arătat în mod constant că o coaliție de dreapta condusă de Frații Italiei și care implică, de asemenea, partidul Liga al lui Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi este pe cale să obțină o victorie clară.
Favorită pentru a deveni prima femeie în fruntea unui guvern din istoria Italiei este Giorgia Meloni, preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FDI), o mişcare politică cu un ADN post-fascist, imagine pe care încearcă să o „spele”.
Cine este Giorgia Meloni
În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni urcă în sondajele de popularitate, iar partidul său este creditat cu aproximativ 25% din intenţiile de vot la alegerile legislative din 25 septembrie.
La alegerile legislative din 2018, FDI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de „dictatele" Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.
Deviza ei este „Dumnezeu, patrie, familie”, iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva „lobby-urilor LGBT” şi a „iernii demografice” pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook „înlocuirea etnică în curs în Italia”, pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.
Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al doilea război mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost „un politician bun”. Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice. „Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt”, s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.
Naraţiunea pe care o promovează este „contrazisă de fapte”, estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.
Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini „a realizat multe”, imputându-i în acelaşi timp „erorile” comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului "nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism".
Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă. În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică.
În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.
Frecventează apoi cu asiduitate platourile de televiziune. Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce."Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină", le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică născută în 2006.
La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia.
Atunci când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate naţională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza sanitară şi economică, Georgia Meloni a refuzat să participe. „Italia are nevoie de o opoziţie liberă”, a spus ea atunci. În numele acestei libertăţi, sinonimă cu suveranitatea, atlantista Georgia Meloni a denunţat încă din prima zi invadarea Ucrainei de către forţele ruse
Jucătorii cheie la alegerile din Italia
Giorgia Meloni, 45 de ani. Fosta activistă de extremă dreaptă de la Roma și-a dinamizat partidul, care a ajuns la o cotă de aproape 25% de la doar 4% la ultimele alegeri din 2018. Sprijinul ei pentru NATO și Occident sancțiunile împotriva Rusiei au ajutat la atenuarea îngrijorărilor cu privire la adecvarea ei pentru postul de prim-ministru.
Matteo Salvini, 49 de ani. Liderul Ligii, fostul ministru de interne , cu o linie dură în privința imigrației, a fost eclipsat de Meloni în ultimele luni.
Silvio Berlusconi, 85 de ani. Fost prim-ministru, confruntat cu probleme de sănătate și multiple scandaluri, rămâne un jucător important în alianța de dreapta, chiar dacă Forza Italia este partenerul acum partenerul mai mic.
Enrico Letta, 56. Lider PD și fost premier. Eșecul său de a construi o coaliție stabilă de partide de centru-stânga a dus la înfrângerea politică.
Giuseppe Conte, 58 de ani. Liderul Mișcării 5 Stele. Prim-ministru între 2018-2021, el a provocat furie atunci când partidul său și-a retras sprijinul pentru guvernul lui Draghi în iulie, stârnind diviziuni care au dus la alegerile anticipate. Strategia sa a fost parțial justificată de o îmbunătățire a clasamentului 5-stele, dar partidul se confruntă în continuare cu o perioadă în opoziție.
Surse: AFP, Reuters, Agerpres
52
42
