În seara turului doi al alegerilor legislative, președintele Republicii nu a găsit în urne majoritatea „solidă” pe care și-o dorea. Rezultatele alegerilor legislative din Franța indică faptul că Emmanuel Macron are în față cinci ani de turbulențe politice, în care va trebui să conducă o ”Franță neguvernabilă”, notează Le Figaro, Euronews și Politico.

Emmanuel MacronFoto: S. Caillet / BSIP / Profimedia Images

Coaliţia preşedintelui francez s-a clasat pe primul loc, însă fără majoritate absolută şi mai mulţi piloni ai guvernului condus de Elisabeth Borne care au candidat au fost înfrânţi. Nicio formaţiune nu este în măsură să domine, în urma acestor alegeri marcate de o ascensiune a extremei drepte şi de confirmarea scindării peisajului politic al Franţei în trei blocuri:

  • centrul în jurul lui Emmanuel Macron (245 de deputaţi ai coaliţiei Ensemble!),
  • grupul NUPES (131 de deputaţi), condus de Jean-Luc Melenchon, principala forţă de opoziţie formată din verzi, comuniști, socialiști
  • o extremă dreapta întărită în jurul Marinei Le Pen (89 de deputaţi ai Adunării Naţionale, RN)
    între centru şi extrema dreapta se află dreapta clasică, Les Républicains (Republicanii, LR), slăbiţi, dar încă într-o poziţie de arbitru (64 de deputaţi).

În mod concret, fie coaliţia Ensemble! a lui Emmanuel Macron încheie o înţelegere cu alte partide, asemenea acordurilor din guvernul Germaniei, fie negociază punctual, în funcţie de legile pe care vrea să le adopte, însă cu cât este mai mare numărul de deputaţi care lipsesc pentru a atinge majoritatea de 289 (din totalul de 577 de locuri), cu atât este mai dificil.

"La mai puţin de două luni după realegerea lui Emmanuel Macron, votul francezilor în cel de-al doilea tur al alegerilor legislative îl privează pe preşedintele Republicii (Franceze) de control asupra Adunării Naţionale", rezumă în editorialul său publicaţia catolică La Croix.

"Salt în necunoscut", titrează la rândul său în editorial cotidianul de dreapta Le Figaro.

De la forța dominantă la parlamentul paralizat

Într-o situație care nu s-a mai întâlnit din anii 1980, un președinte francez în exercițiu va avea o majoritate relativă, ceea ce înseamnă că, cu cele 245 de locuri ale sale, va avea cel mai mare grup în parlament - dar se află cu mult sub pragul de 289 de locuri necesar pentru un majoritate de guvernământ, notează și Politico.

Dacă sunt confirmate, rezultatele înseamnă efectiv că parlamentul va fi paralizat și lui Macron îi va fi dificil să adopte orice legislație, inclusiv planurile sale controversate de a reforma sistemul costisitor de pensii al Franței.

Rezultatele vor duce probabil la săptămâni de negocieri, deoarece Macron caută aliați de la părțile rivale. Conservatorii Les Républicains, care au câștigat 64 de locuri, sunt potențiali aliați și ar putea deveni un pivot în al doilea mandat al lui Macron.

Duminică, deja apăreau diviziuni în tabăra conservatoare cu privire la încheierea unui acord cu coaliția Macron Ensemble. Fostul ministru conservator Jean-François Copé a cerut duminică „un pact de guvernare” între Les Républicains și coaliția lui Macron, pentru a „învinge ascensiunea extremelor” în Franța, dar președintele Christian Jacob a spus că partidul „va rămâne în opoziție”.

Cu astfel de diviziuni, este mai probabil să avem de-a face cu o colaborare punctuală, ceea ce înseamnă negocieri lungi asupra legislației și acorduri instabile.

Guvernul va putea, de asemenea, să folosească un instrument controversat care îi va permite să adopte legislația prin decrete.

Cu toate acestea, Macron ar avea nevoie de zeci de parlamentari conservatori care să vină la bord pentru a adopta oricare dintre reformele sale, generând speculații potrivit cărora ar putea convoca alegeri anticipate în aproximativ un an.

Luni, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat, potrivit Reuters, că nu se pune problema acum de dizolvare a Adunării Naționale.

O victorie pentru extreme

Rezultatele alegerilor parlamentare au confirmat o remodelare a politicii franceze, alegătorii susținând candidații din extrema stângă și extrema dreaptă. NUPES, compus din extrema stângă, verzi, comuniști și partidul Socialist, devine cel mai mare partid de opoziție din parlament. Este condus de Mélenchon, care vrea să părăsească comanda integrată a NATO și să nu respecte părțile tratatelor UE cu care nu este de acord.

Duminică, Mélenchon a promis că NUPES va deveni un „instrument de luptă” împotriva coaliției Macron, deoarece „viziunile” lor sunt total opuse. Macron ar putea renunța astfel la ambiția sa de a împinge vârsta de pensionare la 64 de ani.

Reformele lui Macron, sub semnul întrebării

Noul președinte ales se confruntă acum cu incertitudinea privind pachetul de legi pe care voia să-l promoveze în această vară.

În primul rând este criza costului vieții, deoarece inflația galopantă erodează salariile. Macron a promis noi alocații, creșteri ale pensiilor și scutiri de impozite, pe care trebuie să le prezinte acum parlamentului, notează și The Guardian.

Miniștrii susțin că Franța a fost deja cea mai generoasă din Europa în a ajuta gospodăriile să facă față, inclusiv prin limitarea creșterii prețurilor la gaz și energie, ceea ce i-a permis să atenueze creșterea inflației mai bine decât vecinii săi.

Guvernul este sub presiune să-și contureze planurile pentru tichetele alimentare și să ia măsuri care ar stimula salariile ce stagnează de mult timp în sectorul public. Pensiile vor crește cu 4% excepțional în iulie, iar o reducere a prețului combustibilului în valoare de 18 cenți pe litru va fi extinsă pe tot parcursul lunii august.

De asemenea, Franța se confruntă cu o criză a spitalelor. Zeci de departamente ale serviciilor de urgență sunt nevoite să închidă parțial sau să își restrângă orele din cauza lipsei majore de personal și resurse medicale. Au fost greve în spitale, proteste ale personalului medical și petiții, deoarece medicii au avertizat că situația este periculoasă pentru sănătatea publică.

Guvernul a mai promis o lege urgentă a mediului pentru a dezvolta surse regenerabile, după ce stânga l-a acuzat pe Macron că nu se mișcă suficient de repede pentru a aborda criza climatică.

Planurile controversate ale președintelui de a crește vârsta de pensionare ar putea fi amânate până după vară. Lucrătorii feroviari și alți lucrători din transport s-au opus revizuirii planificate a pensiilor în 2019, când a avut loc cea mai mare grevă de la marile mișcări din mai 1968.

Risc major pentru țară

Premierul Elisabeth Borne a spus că situația „fără precedent” rezultată din alegerile legislative „este un risc pentru țara noastră, care se confruntă cu provocări la nivel național, precum și la scară internațională”.

Borne, care a fost numită abia în mai, se va confrunta cu o „moțiune de cenzură” din partea opoziției la începutul lunii iulie, notează Euronews, adăugând că aceasta a obținut o victorie la limită în propria circumscripție electorală. ”Va trebui să dăm dovadă de multă imaginație” pentru a guverna, a recunoscut și ministrul Economiei Bruno Le Maire.