Un sfert dintre britanici au recurs la reducerea numărului de mese, deoarece presiunile inflaţioniste şi o agravare a crizei alimentare conduc la ceea ce Banca Angliei a numit recent o perspectivă ”apocaliptică” pentru consumatori, transmit CNBC și news.ro. Peste patru din cinci britanici sunt îngrijoraţi de creşterea costurilor vieţii şi de capacitatea lor de a-şi permite asigurarea nevoilor de bază, cum ar fi hrana şi energia, în următoarele luni.
În sondajul la care au participat 2.000 de britanici, realizat de Ipsos şi Sky News, 89% dintre respondenţi au spus că sunt îngrijoraţi de modul în care criza costului vieţii va afecta ţara în următoarele şase luni, în timp ce 83% au spus că sunt îngrijoraţi de circumstanţele lor personale.
Deşi imaginea era similară la nivel naţional, cei cu salarii mai mici sunt mai îngrijoraţi, mai mult de jumătate dintre cei care câştigă sub 20.000 de lire sterline (25.000 de dolari) descriindu-se ca fiind ”foarte îngrijoraţi” de modul în care se vor descurca în acest an. Aceasta se compară cu doi din cinci dintre cei care câştigă cel puţin 55.000 de lire sterline.
Un important furnizor de catering britanic a declarat separat, marţi, că şcolile se confruntă acum cu ”decizii dificile” cu privire la reducerea dimensiunii meselor servite sau la utilizarea ingredientelor de calitate inferioară pe fondul creşterii preţurilor.
Aceste răspunsuri au venit după ce guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat luni că creşterea preţurilor şi problemele legate de deficitul de alimente din cauza războiului din Ucraina sunt o adevărată îngrijorare pentru Marea Britanie şi multe alte părţi ale lumii.
”Există multă incertitudine în legătură cu această situaţie”, a spus Bailey Comisiei pentru Finanţe din Camera Comunelor.
”Îmi pare rău că am fost apocaliptic pentru un moment, dar aceasta este o preocupare majoră”, a spus el.
Bailey a adăugat că astfel de factori externi ar avea un impact mai mare asupra creşterii preţurilor decât orice majorare recentă sau viitoare a ratei dobânzii.
Şeful băncii centrale, care a coordonat patru creşteri consecutive ale ratei dobânzii de politică monetare, din decembrie, a respins sugestiile conform cărora factorii de decizie ar fi trebuit să acţioneze mai devreme pentru a înăbuşi inflaţia.
Inflaţia britanică a produselor alimentare a atins 5,9% în aprilie, cel mai ridicat nivel din decembrie 2011, potrivit firmei de cercetare a pieţei Kantar. Asta, pe măsură ce inflaţia în Marea Britanie a atins luna trecută un maxim din ultimii 30 de ani, de 7%, pe fondul creşterii costurilor energiei.
Retailerul britanic Marks & Spencer a avertizat marţi că inflaţia preţurilor la alimente ar putea ajunge până la 10% la sfârşitul acestui an.
”Nu ar fi surprinzător să vedem o inflaţie a preţurilor la alimente în cursul anului ajungând la 8-10%”, a declarat marţi Archie Norman, preşedintele brandului de produse alimentare premium, la radio BBC.
Norman a adăugat, totuşi, că utilizarea de către Bailey a cuvântului ”apocaliptic” este exagerată, având în vedere factori economici mai largi, cum ar fi creşterile salariale.
Ucraina, văzută ca fiind ”coşul de pâine al Europei”, nu a putut exporta cereale, îngrăşăminte şi ulei vegetal în timpul conflictului, în timp ce luptele continue au distrus culturile.
MHP, cel mai mare producător şi exportator de carne de pui din Ucraina şi un furnizor important de cereale şi ulei de floarea-soarelui, a declarat marţi că situaţia actuală echivalează cu o criză agricolă.
”Nu am văzut niciodată aşa ceva. Avem Covid, avem un război, avem politica Chinei Covid-zero – care a făcut transportul aproape imposibil – şi avem schimbări climatice. Toate acestea s-au agravat, sincer, într-un sistem global de lanţ de aprovizionare nefuncţional”, a declarat John Rich, preşedinte executiv al MHP şi veteran al industriei.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au declarat în weekend că analizează cum să îmbunătăţească lanţurile de aprovizionare cu alimente şi să ocolească restricţiile la export. Anunţul a fost făcut după ce India a anunţat sâmbătă o interdicţie a exporturilor de grâu pentru ”a gestiona securitatea alimentară generală a ţării”.
Indonezia a implementat anterior restricţii la exporturile de ulei de palmier – o componentă cheie a multor produse alimentare – în încercarea de a reduce penuria de alimente pe plan local.
0
5
