Francezii votează duminică pentru a-și alege următorul președinte și aleg, ca și în 2017, între două Franțe și două viziuni ale lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, președintele în exercițiu considerat favorit, iar pe de altă parte Marine Le Pen, liderul de extremă dreapta care nu a părut niciodată atât de aproape de porțile puterii, potrivit AFP.
UPDATE 19:15 Alegeri prezidențiale în Franța: 63,23% prezență la vot la ora 15:00 GMT, cu peste 2 puncte mai puțin decât în 2017
Prezența la vot la ora 10:00 GMT era de 26,41%, cu aproape două puncte mai mică decât la aceeași oră la precedentele alegeri prezidențiale din 2017, când a avut loc același duel între Macron și Le Pen.
Această cifră marchează, de asemenea, o scădere în comparație cu turul doi al alegerilor din 2012 (30,66%) și 2007 (34,11%).
Secțiile de votare - 48,7 milioane de alegători sunt chemați la urne - se vor închide la ora 17:00 GMT și la 18:00 GMT în marile orașe.
Francezii se află în fața unei alegeri istorice: realegerea președintelui în exercițiu sau alegerea unei femei, ceea ce ar fi o premieră și ar propulsa în același timp extrema dreaptă în fruntea țării.
Această opțiune ar constitui o deflagrație care ar avea o rezonanță mult dincolo de granițele țării, comparabilă cu Brexitul britanic și cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite în 2016.
O realegere a lui Macron, în vârstă de 44 de ani, ar reprezenta o continuitate, chiar dacă președintele candidat a promis o reînnoire în profunzime, afirmând că vrea să pună ecologia în centrul celui de-al doilea - și ultimul - mandat al său.
El ar fi astfel primul președinte francez care ar fi reales pentru un al doilea mandat în ultimii 20 de ani, de la Jacques Chirac în 2002.
Pozițiile sale divergente pe anumite subiecte, ieșirile sale stângace și chiar disprețuitoare, precum și exercitarea verticală a puterii au numulțumit o parte a francezilor, care l-au judecat ca fiind prea deconectat de realitățile lor cotidiene și de sfârșiturile de lună dificile.
A fost foarte curând descris ca fiind "președintele bogaților", mai ales după două decizii de la începutul mandatului său pe care stânga nu le-a acceptat niciodată: eliminarea impozitului pe avere (ISF) și reducerea subvențiilor pentru locuințe.
Violențele care au împânzit manifestațiile mișcării sociale "Vestele galbene" (inclusiv manifestanți care au fost răniți în urma unor focuri de armă trase de forțele de ordine) și tratamentul considerat "degradant" de mai multe ONG-uri internaționale și naționale aplicat migranților (afgani, sirieni, sudanezi...) pe teritoriul francez, în special la Calais (nord), i-au îndepărtat definitiv o parte a stângii, din care provine totuși.
Un pic obosit"
Le Pen, în vârstă de 53 de ani, și-a netezit și îndulcit discursul și și-a îmblânzit imaginea, până în punctul de a respinge eticheta de extremă dreapta. Ea culege roadele unei strategii îndelungate de "de-demonizare", chiar dacă programul său nu s-a schimbat în esență, în special în ceea ce privește imigrația.
Sosirea lui Le Pen la conducerea unei puteri nucleare, cu un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU și o forță motrice în Uniunea Europeană, ar fi un cutremur, mai ales că ar avea loc în contextul greu al unui război la ușa Europei.
În fața unei școli din Rennes (vestul Franței), Bernard Maugier, un pensionar în vârstă de 76 de ani care locuiește într-o zonă sensibilă a orașului, a declarat că a votat "pentru a evita un război civil". "S-a declarat "îngrijorat" de rezultatul alegerilor.
Întrebată la coadă la o secție de votare din regiunea pariziană, Anny Platroze, în vârstă de 76 de ani, care "pentru prima dată în viața ei" nu a știut "cu cine să voteze în primul tur", nu are "nicio speranță".
Cu toate acestea, ea este acolo, la fel ca și Katia, o agentă de vânzări de 27 de ani, care a venit "fără convingere, puțin obosită".
Macron a votat la prânz împreună cu soția sa în Le Touquet (nord), unde cuplul are o a doua casă.
La rândul său, Marine Le Pen a votat în jurul orei 09:00 GMT în fieful său de la Hénin-Beaumont (nord).
Două Franțe
Ultimele sondaje publicate vineri seară, îl arată pe Macron drept favorit, dincolo de marja de eroare. Dar foarte departe de scorul său din 2017, când își învinsese rivala cu 66,1% din voturi față de 33,9%, pentru a deveni, la 39 de ani, cel mai tânăr președinte al celei de-a V-a Republici, instaurată în 1958.
Programele celor doi candidați sunt în contradicție și oferă o viziune radical diferită asupra Europei, economiei, puterii de cumpărare, relațiilor cu Rusia, pensiilor, imigrației, mediului etc.
După o perioadă de cinci ani presărată cu crize, de la "Gilets jaunes" la Covid, acestea sunt două Franțe care se confruntă.
Pentru a o contracara pe adversara sa, Emmanuel Macron, care a ieșit învingător în primul tur (27,85%) cu un avans de peste patru puncte, a reactivat "frontul republican" pentru a bloca extrema dreaptă.
Candidata Rassemblement National, pentru a treia sa încercare, s-a bazat pe un alt front, cel al "Totul în afară de Macron".
Între cele două tururi, cei doi candidați au curtat electoratul liderului stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care a ocupat locul al treilea în primul tur, la 10 aprilie, cu aproape 22% din voturi.
Alegătorii vor fi chemați din nou la urne pe 12 și 19 iunie pentru alegerile legislative, în cadrul cărora noul președinte va încerca să obțină majoritatea necesară pentru a guverna.
14
3
