În Serbia au loc duminică alegeri prezidenţiale şi legislative, la care actualul preşedinte, populistul Aleksandar Vucic, şi formaţiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS), caută să-şi reînnoiască mandatele, la 10 ani de la instalarea la putere.
UPDATE: Principalii rivali în alegerile generale din Serbia, preşedintele în exerciţiu Aleksandar Vucic, şef al Partidului Progresist (SNS), şi Zdravko Ponos, liderul coaliţiei de opoziţie "Uniţi pentru Victoria Serbiei", au votat duminică în Belgrad, transmite agenţia Tanjug.
Vucic a sosit cu puţin înainte de ora locală 8:00.
"Astăzi este o zi importantă şi alegerile sunt un lucru serios, nu sunt o joacă, iar statul nu este o jucărie. Sunt încrezător că rata de participare va fi ridicată şi că oamenii vor dori nu doar să-şi demonstreze preferinţele politice, ci şi să-şi aleagă viitorul pentru ei înşişi, părinţii lor şi copiii lor. Cred că vor alege progresul economic continuu şi ca Serbia să se numere printre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa. Menţinerea păcii şi stabilităţii şi asigurarea progresului economic vor fi cel mai important lucru în viitor", le-a declarat Vucic reporterilor, potrivit Agerpres.
Ponos a votat la scurt timp după ora locală 9:00 şi a venit împreună cu soţia sa.
Adresându-se reporterilor, Ponos şi-a exprimat speranţa că scrutinul de duminică va marca intrarea Serbiei într-o perioadă de normalitate, sfârşitul divizărilor artificiale şi un viitor mai sigur.
Şi premierul sârb Ana Brnabic, vicepreşedintă a SNS, a votat dimineaţa devreme la Belgrad.
"Astăzi este cea mai măreaţă zi pentru democraţie şi sper că majoritatea cetăţenilor sârbi să-şi exercite dreptul de a merge la vot şi să voteze pentru oamenii despre care cred că pot asigura un viitor stabil, pace şi prosperitate", a spus Brnabic, care a adăugat că se aşteaptă la o victorie istorică şi fără drept de apel a lui Aleksandar Vucic încă din primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Circa 6,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi la urne să aleagă un nou preşedinte pentru un mandat de cinci ani, dintre opt candidaţi.
Alegătorii vor desemna și un nou parlament, cu 250 de mandate, având de ales între 19 partide şi coaliţii într-un scrutin legislativ anticipat, şi vor vota şi într-un scrutin municipal, în Belgrad şi în alte 13 oraşe sârbe.
Secțiile de vot s-au deschis duminică, la 05:00 GMT (ora locală 07:00) şi se vor închide la 18:00 GMT. Primele rezultate sau proiecţii sunt aşteptate în timpul nopţii de duminică spre luni.
Ce arată sondajele
Opoziţia proeuropeană este încrezătoare într-un rezultat bun la Belgrad, unde are cele mai multe opţiuni, şi consideră că un eventual triumf în capitală, unde locuieşte un sfert din electorat, ar reprezenta începutul sfârşitului pentru guvernarea lui Vucic, pe care îl critică pentru autoritarismul său în creştere.
Mai multe sondaje de opinie arată că Vucic, un fost ultranaţionalist devenit europenist, va obţine majoritatea absolută încă din primul tur al scrutinului prezidenţial, cu o marjă cuprinsă între 52% şi până la 60% din voturi.
Actualul mandat al lui Vucic, în vârstă de 52 de ani, expiră la 31 mai.
Principalul său contracandidat, generalul în rezervă Zdravko Ponos, în vârstă de 59 de ani, şi candidat al coaliţiei de opoziţie "Uniţi pentru Victoria Serbiei", ar obţine între 16% şi 28% din voturi.
Susţinerea pentru SNS, partidul condus de Vucic, oscilează în sondaje între 45% şi 51%, această formaţiune fiind urmată de "Uniţi pentru Victoria Serbiei", creditat cu 14% şi până la 20% din voturi.
Conform sondajelor, ar mai urma să intre în parlament şi Partidul Socialist Sârb (SPS), care face parte din coaliţia de guvernământ, alianţa ecologistă de stânga Moramo (de opoziţie), precum şi partidele minorităţilor naţionale.
Unele formaţiuni mai mici de dreapta ar putea reuşi să treacă pragul electoral, stabilit la 3%, deşi acest lucru nu este clar, notează EFE, potrivit Agerpres.
Campania electorală a fost umbrită de invazia rusă din Ucraina şi de consecinţele pe care această criză le poate avea în Serbia şi în Balcanii de Vest.
Vucic și prietenia cu Rusia
Vucic promite "pace şi stabilitate" pentru ca ţara sa să poată continua dezvoltarea economică şi insistă că Serbia va rămâne pe drumul către integrarea în Uniunea Europeană, principalul partener economic şi cel mai mare investitor al Serbiei.
Totodată, Vucic nu are de gând că impună sancţiuni împotriva Rusiei, prietenul său tradiţional, protector în forurile internaţionale, care nu a recunoscut independenţa proclamată de provincia Kosovo şi care îi furnizează ţiţei şi gaz natural la un preţ bun.
Un sondaj de opinie recent dezvăluia că 50% dintre cetăţeni consideră că Serbia trebuie să aibă o poziţie neutră în criza ucraineană, 25% declarau că sunt de partea Rusiei, 13% de partea UE şi 16% nu au răspuns.
Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2015, pe vremea când Vucic era prim-ministru.
Nici Ponos şi al său partid "Uniţi pentru Victoria Serbiei" nu oferă o politică diferită faţă de Rusia, exprimându-şi în schimb dorinţa de "a recupera instituţiile", de a obţine separarea puterilor în stat şi de a lupta împotriva corupţiei, de care acuză coaliţia de guvernământ.
Opoziţia insistă că actualul guvern pregăteşte o fraudă electorală, în pofida numărului mare de observatori ai opoziţiei în circumscripţiile electorale, şi anunţă proteste în cazul în care această fraudă se va produce.
0
8
