Deputatul rus Mihail Deleaghin a fost dat în urmărire internațională de Parchetul General al Azerbaidjanului după ce a cerut atacarea cu arme nucleare a țării pentru a-i distruge infrastructura energetică și industria petrolieră, relatează Interfax.
Procurorii azeri l-au pus sub acuzare pe Deleaghin pentru 3 infracțiuni prevăzute în Codul Penal din această țară: incitare la un război de agresiune, terorism și incitare la ură națională, socială și religioasă.
O instanță azeră a decis arestarea lui și sesizarea Interpolului pentru a fi dat în urmărire internațională.
„Se desfășoară o anchetă intensă. În același timp, au fost transmise autorităților competente ale unui număr de state partenere solicitări pentru a asigura reținerea imediată a acuzatului în cazul intrării sale pe teritoriul acestor țări și extrădarea acestuia în Azerbaidjan pentru urmărire penală”, se arată într-un comunicat remis presei.
Acuzațiile aduse deputatului rus
Potrivit Parchetului General de la Baku, Deleaghin „a cerut deschis un război de agresiune împotriva Azerbaidjanului, făcând declarații provocatoare cu privire la utilizarea armelor nucleare tactice pentru a distruge infrastructura energetică și industria petrolieră a țării”.
El ar fi făcut aceste comentarii într-o emisiune difuzată de posturile de televiziune rusești în data de 28 martie.
Deleaghin a realizat și un sondaj de opinie pe o rețea de socializare pe tema respectivă.
O zi mai târziu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov le-a spus reporterilor că declarația lui Deleaghin nu are nicio legătură cu poziția oficială a autorităților ruse.
„Aceasta este, mai degrabă, o afirmație care se află în planul emoțiilor personale care debordează în această perioadă. Desigur, am îndemna să controlăm emoțiile și să ne abținem de la astfel de afirmații, mai ales în ceea ce privește partenerii noștri. Iar Azerbaidjanul aparține categoriei statelor partenere”, a afirmat Peskov.
Cine este Mihail Deleaghin
Deputatul este un economist, politician și publicist rus, gazdă a mai multor programe de televiziune și radio. În Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, el este vicepreședinte al Comitetului pentru Politică Economică.
Doctorand în economie, el este și membru al Consiliului Științific din cadrul Consiliului de Securitate al Rusiei, organismul suprem de apărare a țării care i-a recomandat președintelui Vladimir Putin să recunoască independența regiunilor separatiste Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.
Considerat un intelectual și un tehnocrat în cercurile politice de la Moscova după ce a ocupat numeroase funcții de conducere în aparatul de stat al Rusiei, el a fost implicat în mai multe scandaluri de-a lungul anilor din cauza afirmațiilor sale controversate.
El a fost de asemenea implicat în mai multe afaceri dubioase, fiind vizat și de acuzații de plagiat.
În 2020, Ministerul Industriei și Comerțului de la Moscova l-a acuzat că a indus în eroare în mod deliberat cetățenii ruși cu privire la faptul că Rusia ar fi interzis importarea de teste pentru diagnosticarea coronavirusului și a importului de măști medicale. El a negat de asemenea existența pandemiei de COVID-19, afirmând că aceasta există doar în San Marino.
Înainte de a deveni un apropiat al Kremlinului el declara la începutul anilor 2000, în primii ani după ce președintele Vladimir Putin a câștigat primul său mandat de președinte, că:
„Problema nici măcar nu este că Stalin ne conduce, ci că suntem guvernați de niște oameni foarte mici, de un Stalin care nici măcar nu este în stare să dezvolte o strategie și să decidă încotro vrea să conducă țara”.
5
1
