Spaniolii merg, astazi, la urne pentru a-si alege viitorul premier. Acesta va fi desemnat in functie de rezultatul legislativelor de astazi. Favorit parea a fi, inaintea scrutinului, actualul prim-ministru, Jose Luis Rodriguez Zapatero, cu un avans cuprins undeva intre 3 si 5 procente fata de rivalul sau, popularul Mariano Rajoi. Scrutinul de astazi nu este, insa, doar o lupta intre doi candidati sau doua partide politice. Tema locurilor de munca si problema imigratiei au fost printre refrenele preferete in campania electorala din Spania.

Potrivit Realitatea Tv, dintre cei 600.000 de romani care lucreaza legal in aceasta tara, doar cateva mii au, insa, si cetatenie, si, implicit, dreptul de a-si exprima optiunea la scrutinul de astazi. Ce le-ar fi mai la indemana sa aleaga, daca ar avea ocazia sa o faca? Greu de spus.

  • Moratoriul lui Zapatero i-a transformat pe romani si bulgari in "cetateni europeni de mana a doua"

De o parte, socialistul Zapatero promite crearea a nu mai putin de 2 milioane de noi locuri de munca, daca va fi reales in functie. Greu, insa, de spus daca cele doua milioane de locuri de munca promise se vor adresa imigrantilor sau localnicilor. In cei 4 ani de mandat ai lui Zapatero, numarul rezidentilor straini din Spania a ajuns, pentru prima data in istorie, la aproape 9 procente din totalul populatiei.

Cabinetul Zapatero este, insa, acelasi care a impus un moratoriu privind migratia fortei de munca din Romania si Bulgaria catre Spania chiar la inceputul anului 2007, odata cu aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana. Moratoriul a fost prelungit in 2008 si va fi mentinut cel putin pana in 2009. Ministrii spanioli ai Muncii, Afacerilor Interne si de Externe,

artizanii acestei decizii, au motivat ca prelungirea moratoriului este necesara in conditiile cresterii somajului in aceasta tara. Asta in ciuda reactiilor venite de la Bucuresti, de la presedintele Traian Basescu, si in ciuda protestelor comunitatii de romani si bulgari din Spania, care au apreciat ca se transforma, astfel, fara voia lor, in cetateni europeni "de mana a doua".

Cu toate ca Spania, una dintre tarile europene cu cea mai scazuta natalitate, este dependenta de forta de munca de peste hotare, spaniolii sunt din ce in ce mai ingrijorati de problema imigratiei, intr-un moment in care numarul somerilor sporeste, iar cresterea economica incetineste. De altfel, imigratia si somajul se afla in fruntea motivelor de ingrijorare ale spaniolilor, fiind egalate doar de teama de atentate teroriste. Un motiv suficient de solid pentru Partidul Popularilor lui Zapatero sa incerce sa smulga voturile spaniolilor dand vina pe "imigratia necontrolata" si promitand masuri pentru controlul acesteia.

  • Mariano Rajoi promite expulzarea imigrantilor care comit infractiuni

Asta in conditiile in care, potrivit unui sondaj dat publicitatii de The Economist la sfarsitul anului trecut, spaniolii au una dintre cele mai senine atitudini fata de migratie, comparativ cu restul europenilor - 43% dintre repondenti considera ca imigrantii sunt mana cereasca pentru Europa si 55% cred ca acestia sunt benefici economiei.

De cealalta parte, popularii lui Mariano Rajoi au promis ca, in cazul in care vor iesi invingatori in scrutinul de astazi, vor cere reanalizarea moratoriului cetatenilor romani si bulgari. Bunavointa popularilor spanioli fata de imigranti se opreste, insa, aici. In incercarea de a cuceri voturile cat mai multor conationali, ei nu s-au sfiit sa preia exemplul autoritatilor italiene si sa promita ferm ca ii vor expulza pe toti imigrantii care comit infractiuni pe teritoriul spaniol.

  • Zapatero, premierul-surpriza

Cu 4 ani in urma, victoria lui Jose Luis Zapatero, survenita la doar 3 zile de la atentatul de la Madrid, din martie 2004, soldat cu 191 de morti, a fost o imensa surpriza, potrivit Mediafax. Nu putini au fost cei care au interpretat, atunci, victoria lui Zapatero ca o consecinta directa a grabei Cabinetului conservator condus de Jose Maria Aznar sa desemneze organizatia separatista basca ETA ca autor al atentatului, de teama unui vot de sanctionare a angajamentului sau militar in Irak. Ulterior, de ce le-a fost frica conservatorilor lui Aznar nu au scapat - cel mai sangeros atentat produs vreodata la Madrid a fost revendicat de gruparea Al Quaida, infirmandu-se astfel varianta ETA.

O surpriza aproape la fel de mare ar fi, insa, si o eventuala infrangere a socialistului Zapatero in scrutinul de astazi. Motivul - de la moartea generalului Franco in 1975, toti liderii alesi ai epocii democratice au avut cel putin cate doua mandate.