Între 18-20 februarie are loc cea de-a 58-a Conferință de Securitate de la München. Accentul se pune pe politica de securitate. „Lumea noastră este în pericol. Certitudinile tradiționale se prăbușesc, amenințările și vulnerabilitățile cresc, iar ordinea bazată pe reguli este tot mai atacată. Nevoia de dialog nu a fost niciodată mai mare”, spune președintele acesteia, Wolfgang Ischinger.
Pandemia de Covid, ca și deosebit de tensionata situație la granițele Ucrainei fac parte din poțentatorii acestui pericol. Temele-cheie ale conferinței din acest an sunt: inovație și apărare, democrații sub presiune, politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
La Munich Security Conference (MSC) 2022 vor participa mulți dintre cei mai importanți factori de decizie din lume, inclusiv peste 30 de șefi de stat și de guvern, 100 de miniștri și șefi din cadrul celor mai importante organizații internaționale, precum ONU, NATO și UE.
Conferința va fi deschisă de secretarul general al ONU, António Guterres. Delegația guvernului federal german este condusă de cancelarul Olaf Scholz. SUA vor fi reprezentate de o delegație formată din reprezentanți ai Administrației și ai Congresului.
MSC contra descurajării
Conferința de securitate preia prezentul sentiment colectiv de depresie în motto-ul său general și emite sloganul: „unlearning helplessness” - dezvățarea de neputință. Atitudinea depresivă se poate transforma rapid în abandon de sine, ceea ce este extrem de periculos pentru afirmarea sistemelor democratice.
Liderul conferinței, Wolfgang Ischinger este „serios îngrijorat” nu doar pentru că există un șir de crize, ci și pentru că ordinea bazată pe reguli se erodează, în această atmosferă. „ONU nu poate acționa, UE este concentrată pe ea însăși, iar dacă Putin nu ar fi făcut asta, probabil că și NATO s-ar confrunta cu eroziune”.
Conferința vrea să facă vizibilă această „neputință colectivă” – și, în mod ideal, să ajute la producerea unei schimbări, potrivit lui Ischinger. „Ideea de descurajare trebuie explicată din nou și înlocuită cu viață. Acest lucru este important pentru prevenirea războiului. Foarte puține războaie au fost prevenite doar prin dialog.”
Rețete precum o „alianță a multilateraliștilor” sau un „summit al democrațiilor” nu mai sunt suficiente, spune el. Ischinger speră că guvernul german, după o fază dificilă de început, ca și Franța după alegerile prezidențiale, vor lua și mai în serios soarta Uniunii Europene.
La vârsta de 75 de ani, Ischinger, președinte al Conferinței începând din 2008, va preda ștafeta lui Christoph Heusgen. Heusgen a fost timp de doisprezece ani consilierul cancelarului Angela Merkel pentru politică externă și de securitate, iar până în iunie 2021 ambasador la Națiunile Unite.
Alte discuții în context european
Zilele trecute a avut loc o întâlnire specială a decidenților din UE, referitoare la criza din Ucraina. Președintele Consiliului European, Charles Michel, programase aceasta întâlnire specială înainte de începerea summitului UE-UA (Uniunea Africană), astfel încât cei 27 de șefi de stat și de guvern să poată discuta situația.
Sesiunea s-a încheiat după o oră, iar Charles Michel a raportat o mare unitate între UE-27 și NATO. Președintele Consiliului, care a vorbit mai devreme la telefon cu președintele Volodymyr Zelensky, a reiterat sprijinul UE pentru Ucraina și a cerut Rusiei să detensioneze situația.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus: „Sperăm să fie mai bine, dar suntem pregătiți pentru ce e mai rău”. La fel ca secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ca președintele SUA, Joe Biden, ea respinge afirmațiile Rusiei, conform cărora trupele sunt retrase de la granițele Ucrainei. „Până acum nu s-a văzut niciun semn de detensionare la fața locului”, ci sunt semne că marșul va continua.
Cancelarul Olaf Scholz (SPD) vede și el o situație amenințătoare la granița dintre Rusia și Ucraina. Rusia are încă suficient potențial militar acolo pentru o invazie, a spus Scholz după consultări la Bruxelles cu șefii de stat și de guvern, din UE. „Este amenințător și va rămâne o situație amenințătoare, nu trebuie să fim naivi”. El a reiterat dubla strategie față de Rusia: pe de o parte amenințarea cu sancțiuni dure, pe de altă parte, necesitatea dialogului.
Un nou milion de refugiați?
Având în vedere tensiunile tot mai mari din conflictul din Ucraina, Comisia UE a oferit statelor membre ajutor în eventualele operațiuni de salvare a cetățenilor lor. „În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 20.000 de cetățeni ai UE, precum și un grup demografic considerabil cu rădăcini europene, care ar putea avea nevoie de asistență”, a declarat vicepreședintele Comisiei UE, Margaritis Schinas, publicației Die Welt.
UE este pregătită să mobilizeze un ajutor umanitar semnificativ și să ajute cu protecția civilă. În același timp, Schinas a avertizat despre un val de refugiați în Uniunea Europeană. „Se estimează că ar putea veni între 20.000 și peste un milion de refugiați”. Schinas a subliniat că refugiații, la fel ca înainte în Belarus, ar putea fi instrumentalizați împotriva UE și folosiți în mod deliberat, ca instrument de presiune.
Proiectata întâlnire Blinken - Lavrov
Secretarul de stat al SUA, Tony Blinken, a acceptat o invitație de a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Întâlnirea este programată să aibă loc la sfârșitul săptămânii viitoare, cu condiția ca Rusia să nu invadeze Ucraina până atunci, a spus Departamentul de Stat al SUA, potrivit cotidianului german Sueddeutsche.de.
Președintele american, Joe Biden, va purta vineri discuții despre criza din Ucraina cu șefii de stat și de guvern din Canada, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Marea Britanie. Acest lucru a fost anunțat de biroul primului ministru al Canadei, Justin Trudeau. Uniunea Europeană și NATO sunt, de asemenea, reprezentate.
Într-un discurs la Consiliul de Securitate al ONU de la New York, Blinken a explicat cum ar putea fi construit un pretext rusesc pentru un atac.
