O mediere reușită ar putea restabili imaginea Ankarei în cadrul NATO și în faţa Statelor Unite, cu care relațiile sunt tensionate - scrie miercuri ziarul francez Le Figaro, citat de Rador.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în vizită la Kiev joi, 3 februarie, mizează pe apartenența sa la NATO și pe relația sa cu Vladimir Putin pentru a rupe izolarea și a evita un conflict care ar putea slăbi Turcia și șansele sale de realegere.
O mediere reușită ar putea restabili imaginea Ankarei în cadrul NATO și în faţa Statelor Unite, cu care relațiile au fost tensionate de la achiziționarea de către Turcia a unui sistem de apărare rusesc, în ciuda apartenenței sale la Alianță. „Aceasta este o oportunitate pentru Turcia de a câștiga prestigiu și de a ieși din izolarea sa în cadrul NATO”, a declarat pentru AFP Asli Aydintasbas, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR), într-un moment în care Washingtonul și aliații săi își intensifică eforturile de a descuraja Rusia să invadeze Ucraina.
„Ankara va profita de ocazie pentru a încerca să-și repare relația cu Washingtonul”, adaugă ea, subliniind că Erdogan poate conta pe „relația sa unică cu Putin, formată din rivalitate și cooperare - care le permite să susțină taberele rivale din Libia, în Caucaz și în Siria” fără a intra într-o ciocnire. Această relație dintre cei doi lideri a fost subminată în 2015, când forțele aeriene turce au doborât un avion de luptă rusesc la granița turco-siriană, generând o criză fără precedent între Ankara și Moscova.
Dar legăturile au fost mai strânse după lovitura de stat din Turcia, eșuată, din iulie 2016. Vladimir Putin a fost primul lider străin care l-a sunat pe Recep Tayyip Erdogan în noaptea puciului, când majoritatea liderilor occidentali au așteptat câteva zile înainte de a face același lucru. O tăcere lungă care a adus Ankara mai aproape de Moscova, spun analiștii. „Este cineva care își ține promisiunile - un bărbat, unul adevărat”, a spus Vladimir Putin despre omologul său turc după războiul din Nagorno-Karabah la sfârșitul anului 2020. Potrivit lui Abdurrahman Babacan, profesor la Universitatea Medipol din Istanbul, doi lideri au această caracteristică comună de „a juca cu cărţile pe masă” și care văd „cooperarea [lor] ca pe ceva mai benefic decât conflictul”.
Ucraina, însă, este una dintre problemele care îi opun. Ankara, care sprijină aderarea Kievului la NATO, s-a opus ferm anexării Crimeii de către Rusia în 2014, în numele protejării minorității sale tătare de limbă turcă. Iar tensiunea a crescut recent în jurul crizei ucrainene, Vladimir Putin acuzând-l pe omologul turc că a furnizat Kievului drone armate, folosite împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
Astfel, principalul reprezentant al separatiștilor pro-ruși a cerut săptămâna trecută Moscovei să trimită arme pentru a rezista în fața armatei ucrainene. „Trebuie să ne confruntăm cu Bayraktar”, a spus Denis Puşilin, referindu-se la dronele turcești. În timpul conflictului din Nagorno-Karabah, dronele furnizate Azerbaidjanului de către Turcia au jucat un rol decisiv în victoria celor de la Baku asupra Armeniei. „Într-o luptă asimetrică dintre armata ucraineană și forțele din Donbas, TB2 pot înclina balanța. Dar în cazul unei invazii ruse, TB2 nu ar face nicio diferență”, temperează Aaron Stein, directorul programului Orientul Mijlociu la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă (FPRI).
Experții consideră însă că utilizarea dronelor turcești de către Ucraina riscă să aprindă tensiunile dintre Ankara și Moscova. „Dacă Turcia joacă escaladarea, Rusia poate riposta exercitând presiuni în Siria (asupra soldaților turci și a auxiliarilor acestora) sau poate decide sancțiuni economice”, avertizează Dimitar Bechev, cercetător la Universitatea din Oxford.
„Având în vedere slăbiciunea ei, economia turcă nu își poate permite un boicot turistic rusesc” precum cel decis de Moscova în 2015 după distrugerea de către forțele aeriene turce a unui avion de luptă rusesc, afirmă Anthony Skinner, analist independent și expert pe Turcia.
Mai ales că următoarele alegeri prezidențiale din Turcia sunt programate pentru iunie 2023. În acest context, „Erdogan nu vrea să stârnească furia lui Putin”, subliniază Soner Cagaptay, de la Institutul de Politică din Orientul Apropiat de la Washington, pentru care președintele turc „este în întregime concentrat pe victoria alegerilor din 2023”. „O intervenție [militară] a Rusiei ar exacerba dificultățile economice turcești, de exemplu prin creșterea prețului petrolului”, adaugă Aaron Stein. Pentru Turcia, o țară foarte dependentă de importuri, mai ales din punct de vedere energetic, „nu ar fi floare la ureche”, estimează analistul.
