Al doilea tur de scrutin pentru alegerea noului președinte al Italiei nu a avut un câștigător marți, prelungind incertitudinea cu privire la viitorul premierului Mario Draghi și al guvernului său, scrie AFP.

Mario Draghi (foto arhiva)Foto: Agerpres/Xinhua

Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputați, senatori și reprezentanți regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând lipsa de consens asupra unui candidat între principalele partide.

Un al treilea tur de vot va avea loc miercuri dimineață, dar nu se așteaptă niciun progres înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor se modifică de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Președintele Republicii are un rol preponderent ceremonial în Italia, dar anul acesta miza este mare: dacă ar fi ales Mario Draghi, ar putea renunța la șefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate, sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obține miliardele de euro din fondul european de redresare promis Italiei.

Alegerea președintelui este, însă, notoriu de greu de prezis, cu buletine de vot secrete, înțelegeri în spatele cortinei și lipsa unei liste oficiale de candidați dându-i aerul unui conclav papal.

Nicio formațiune politică nu are în prezent majoritatea absolută în Parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliție de unitate națională condusă de Draghi.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de președintele în exercițiu Sergio Mattarella în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza epidemiei de Covid.

Guvernul său a supravegheat revenirea la creștere economică și a asigurat succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a inițiat mai multe reforme (sisteme fiscal și judiciar, administrație publică) cerute de Bruxelles în schimbul a aproape 200 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi de la UE.

Mulți investitori internaționali se tem că Italia, puternic îndatorată, ar putea rămâne în urmă calendarului strâns de reformă, dacă Draghi pleacă.

Și mulți deputați se tem să-și piardă locurile în cazul unor alegeri anticipate.

Alții cred că Draghi ar fi mai bine plasat ca președinte pentru a garanta stabilitatea politică și bunele relații cu Bruxelles-ul, mai ales dacă extrema dreaptă va câștiga următoarele alegeri.

Șeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie că implică dizolvarea parlamentului, alegerea unui nou prim-ministru sau refuzul de mandate unor coaliții fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puțin cunoscut, care a ieșit luni pe primul loc în turul 1, a ieșit din nou marți pe primul loc cu 39 de voturi.

Mattarella, în vârstă de 80 de ani, a primit același voturi, deși a spus clar că nu vrea să servească un al doilea mandat de șapte ani.