Pe măsură ce negocierile dintre Rusia și Occident eșuează, iar Marea Britanie și SUA vin cu noi informații că Kremlinul ar pune la cale o lovitură de stat la Kievpentru a instala un președinte și un guvern pro-Moscova, Vladimir Putin continuă să trimită militari la granițele Ucrainei. Astfel, potrivit The Guardian, Rusia a trimis alte noi trupe până spre granițele Ucrainei, iar șase nave rusești capabile să transporte tancuri au călătorit săptămâna trecută spre Marea Mediterană cu posibilitatea unui atac pe coasta de sud a Ucrainei, dacă Vladimir Putin dă semnalul atacului.

Exerciții militare comune Rusia BelarusFoto: INSTARimages.com / INSTAR Images / Profimedia

Serviciile de informații militare ale Ucrainei au susținut că Rusia angajează mercenari și își aprovizionează luptătorii pro-ruși din regiunile Donețk și Lugansk cu combustibil, tancuri și artilerie autopropulsată, în pregătirea unei potențiale revolte.

Rachete cu rază scurtă de acţiune de tipul Iskander, trupe decelită Spețnaz și baterii antiaeriene au sosit în Belarus din districtul militar de est al Rusiei, o desfășurare extraordinară de forțe despre care oficialii și analiștii occidentali spun că ar putea permite Moscovei să amenințe capitala Ucrainei, Kiev.

Noile evenimente i-au îngrijorat pe oficialii americani. „Ceea ce ne preocupă este imaginea de ansamblu”, a spus un înalt oficial al departamentului de stat într-un briefing săptămâna trecută. „Este adunarea a 100.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei, combinată cu deplasarea forțelor în Belarus în weekend... aceste cifre sunt dincolo, desigur, de ceea ce ne-am aștepta cu privire la un exercițiu normal”.

Noile forțe din Belarus, a adăugat oficialul, reprezintă „o capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac, o oportunitate sporită, căi sporite, rute sporite”.

Președintele SUA, Joe Biden, a spus săptămâna trecută că s-ar putea ca nici Putin însuși să nu știe ce plănuiește să facă. Însă rezultatele sunt fie o politică nesăbuită, fie pregătiri pentru o operațiune militară la scară largă.

„Putin și-a dat seama treptat că, dacă rămâne pe calea stabilă și previzibilă, așa cum a indicat Biden, el este desemnat învins”, a declarat Pavel Baev, profesor de cercetare la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo. „Trebuia făcut ceva. A mers la această escaladare destul de brusc.”

Eforturile diplomatice de săptămâna trecută au fost neconcludente.

„Nu pot spune dacă suntem sau nu pe drumul cel bun. Vom înțelege asta când vom primi un răspuns american pe hârtie la toate punctele propunerilor noastre”, a spus Lavrov reporterilor la Geneva după discuțiile cu secretarul american de stat Antony Blinken.

Rusia a desfășurat peste 60 de grupuri tactice de batalion - mai mult de o treime din forța totală disponibilă a armatei - și pare să nu dorească să-și oprească acumularea la granițele Ucrainei.

Trupele ruse, împreună cu rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, au început să sosească în Belarus săptămâna trecută, după ce au traversat țara din estul îndepărtat al Rusiei.

Trupele sosesc pentru exerciții militare comune programate pentru mijlocul lunii februarie și vor include avioane de luptă rusești Suhoi Su-35 și aproape întreaga forță armată din Belarus, potrivit liderului țării, Alexander Lukașenko. „Nu intrați într-o luptă cu noi”, a spus Lukașenko vineri. „Nu putem fi învinși.”

În același timp, Rusia a anunțat exerciții navale ample care vor include fiecare flotă din marina țării, numărând peste 140 de nave de război. Alături de cele șase nave de aterizare care se îndreaptă probabil către Mediterana, un crucișător și un distrugător rus vor fi, de asemenea, expediați în urma exercițiilor.

Ce măsuri au luat statele NATO

NATO și-a anunțat, de asemenea, propriile exerciții navale, în Marea Mediterană pentru următoarele două săptămâni, ceea ce înseamnă că cei doi rivali vor efectua exerciții în același timp pe fondul tensiunilor crescute.

Rusia pare să își finalizeze pregătirile pentru o lovitură asupra Ucrainei. Dar chiar dacă atacul nu va veni niciodată, analiștii spun că s-ar putea să nu existe niciodată o revenire la status quo-ul de dinainte de începerea acumulării de trupe rusești de anul trecut. „Cred că este clar că, chiar dacă se evită un război, nu cred căne vom întoarce la situația de dinainte de aprilie 2021”, a spus Angela Stent, director emerit al Centrului pentru studii rusești, est-europene și eurasiatice de la Universitatea Georgetown și membru senior nerezident la Brookings Institution.

În cadrul unei mese rotunde, ea a spus că criza ar putea duce la „a treia reorganizare a securității euro-atlantice începând cu anii 1940”.

Pe măsură ce tensiunile privind Ucraina cresc, iar Rusia adună forțe la granița acesteia, SUA și statele europene au sporit sprijinul militar pentru Ucraina. Regatul Unit a trimis săptămâna trecută peste 2.000 de rachete antitanc NLAW.

Estonia a declarat că va furniza rachete antitanc Javelin, în timp ce Lituania și Letonia vor trimite rachete antiaeriene Stinger, iar Olanda a mai spus că va fi pregătită să furnizeze arme defensive Ucrainei. Și SUA au spus că vor crește ajutorul și vor trimite elicopterele de transport Mi-17 care au fost inițial destinate utilizării în Afganistan.