Măsura în vigoare în Austria de la 1 ianuarie 2019 privind diminuarea alocațiilor pentru copiii nerezidenți ai lucrătorilor din acest stat în funcție de costul mediu al vieții din țara de rezidență a copilului îi discriminează pe imigranți, a transmis joi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. România este una dintre țările afectate de această decizie adoptată de Austria în timp ce extrema-dreaptă era la guvernare alături de conservatori.
- "Cetăţenii din alte state membre trebuie să poată beneficia de aceleaşi alocaţii şi avantaje fiscale ca austriecii (...), deoarece ei contribuie la finanţarea sistemului social şi fiscal austriac la fel ca aceştia", potrivit avocatului genaral Richard de la Tour, citat de AFP.
Concluziile sale, extrem de aşteptate în ţările de origine ale imigranţilor vizaţi, nu sunt obligatorii pentru CJUE, dar în majoritatea cazurile sunt urmate de această instanţă cu sediul la Luxemburg.
- "Stabilirea cuantumului prestaţiilor în funcţie de reşedinţa membrilor de familie reprezintă o încălcare a dreptului la liberă circulaţie conferit cetăţenilor Uniunii", a adăugat avocatul general.
Legea intrată în vigoare la începutul lui 2019 constituie printre altele "o discriminare indirectă bazată pe naţionalitate" fără nicio justificare, deoarece aceste familii nu primesc decât 6% din prestaţiile familiale şi, prin urmare, "nu pun în pericol echilibrul financiar" al sistemului, subliniază el.
Efectele deciziei de micșorare a alocațiilor pentru copiii imigranților
Această reformă, votată în momentul în care conservatorii guvernau în Austria în coaliţie cu extrema-dreaptă, a fost denunţată de mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, între care și România. Comisia Europeană a depus o plângere pentru încălcarea dreptului UE în mai 2020.
De la adoptarea reformei, plata alocaţiilor familiale este indexată cu nivelul de trai din ţara unde îşi au reşedinţa copiii imigranţilor.
Acest lucru a însemnat scăderea semnificativă a alocaţiilor pentru 125.000 de tineri, în special din Europa Centrală şi de Est.
Menită a face o economie de 114 milioane de euro pe an potrivit fostului cancelar conservator Sebastian Kurz, această reformă controversată a adus de fapt la buget 62 de milioane de euro în 2019.
Justiţia austriacă a respins deja alte reduceri de ajutoare pentru imigranţii care nu stăpânesc bine limba germană sau care au în grijă o familie numeroasă, adoptate în perioada când extrema-dreaptă s-a aflat la putere.
De atunci, iniţiatorii reformelor, Kurz şi vicecancelarul de extremă-dreapta Heinz-Christian Strache, au părăsit viaţa politică în urma unor scandaluri de corupţie, scrie Agerpres. Conservatorii sunt în continuare la putere, însă în coaliţie cu ecologiştii, care s-au opus acestor măsuri.
Românii, printre cei afectați
La momentul adopării acestei măsuri de către Austria, în ianuarie 2019, Ministerul român de Externe a criticat decizia, considerând că aceasta contravine legislaţiei UE, pentru că discriminează cetățenii altor state membre, inclusiv pe români, care plătesc contribuții în Austria.
MAE mai spunea că "apartenența la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil și nediscriminatoriu pentru toți cetățenii europeni” și amintea că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede "dreptul lucrătorilor europeni de a se stabili și lucra în orice alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale țării de reședință în aceleași condiții ca cetățenii acesteia, fără nicio discriminare bazată pe cetățenie”.
Conform datelor prezentate în 2019 de către autoritățile austriece, România se afla pe locul 4 în clasamentul transferurilor și al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia și Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primeau beneficii sociale austriece (alocație sau deducere fiscală) și trăiau în România.
După decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii au fost practic înjumătățite atunci în cazul României. Coeficientul reprezintă diferența dintre nivelul prețurilor dintre cele două țări (calculată conform unui indicator la nivel european).
