Manevrele Rusiei la granița cu Ucraina, declarațiile tot mai belicoase la adresa NATO și intervenția militară în Kazahstan au băgat spaima în vecinii săi din zona Baltică, aceștia temându-se că ar putea fi următoarele feluri de pe meniul președintelui Vladimir Putin, scrie o analiză a Foreign Policy.

Ministrul rus al apararii Serghei Soigu si Vladimir PutinFoto: Kremlin.ru

Ultimele câteva luni au fost turbulente și în zona Baltică. Dacă știi puțină istorie, n-ar trebui să te surprindă că aceste mici state sunt îngrijorate de acțiunile recente ale Kremlinului.

Statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania au fost ocupate pe rând de Imperiul Țarist și apoi, după o scurtă perioadă de independență dintre cele două războaie mondiale, de către Uniunea Sovietică.

Revanșarzii de la Moscova încă nu au renunțat la ideea că au drepturi asupra statelor baltice, în pofida faptului că au trecut peste 30 de ani după ce acestea și-au câștigat independența.

Criza migranților declanșată de președintele bielorus Alexandr Lukașenko, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kremlinului, la granița Belarusului (în special la cea cu Polonia, dar și la cea cu Lituania și Letonia), posibila escaladare a conflictului din Ucraina, și chiar reprimarea brutală a protestelor din Kazahstan, cu sprijinul Moscovei, le-au amintit statelor baltice că ignorarea pericolului rusesc nu pare o strategie de supraviețuire validă.

Preocuparea față de securitatea colectivă în regiune, luarea în serios a amenințărilor și cheltuielile militare sunt considerate necesități în această zonă a Europei.

Soldat american în Lituania (FOTO: US Army Photo / Alamy / Profimedia Images)

Moscova provoacă îngrijorări în statele baltice

La nivel statal, îngrijorările sunt vizibile cu ochiul liber.

Serviciul de Securitate al Statului din Letonia a concluzionat în raportul său din 2021 privind amenințările la adresa țării că acestea sunt reprezentate de serviciile secrete rusești, urmate de cele din China și Belarus.

Între timp, pe data de 21 decembrie a anului trecut, miniștrii apărării din Estonia, Letonia și Lituania - Kalle Laanet, Artis Pabriks și Arvydas Anusauskas - au remis un comunicat comun după o reuniune la Kaunas, făcând apel la o abordare comună pentru a „contracara tentativele Rusiei și Belarusului de a destabiliza securitatea europeană”.

Miniștrii din țările baltice au criticat de asemenea tentativele Rusiei de a crea „sfere de influență în Europa și nega dreptul unor state suverane de a-și alege propriul viitor”, amintind de istoria comună a celor 3 țări și ce li s-a întâmplat ultima oară când Moscova a pornit pe căi expansioniste.

Comunicatul a subliniat de asemenea că statele baltice sunt profund îngrijorate cu privire la „masarea de trupe rusești la granițele Ucrainei”, afirmându-și sprijinul pentru țara condusă de Vladimir Zelenski:

„Dată fiind urgența necesității de a întări capacitățile de apărare ale Ucrainei, [miniștrii] își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin imediat pentru Ucraina cu toate instrumentele militare și nemilitare de putere, inclusiv arme letale”.

Vladimir Putin și ministrul rus al apărării Serghei Șoigu la o paradă militară în Moscova (FOTO: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images)

Amintirile dureroase ale ocupației sovietice

Statele baltice au fost îngrijorate de relația lor cu vecinul de la est - și fostul ocupant - de dintotdeauna. Singurele state învecinate Rusiei cu care Moscova are relații cordiale sunt cele care la rândul lor au probleme uriașe legate de corupție și democrație.

Nu este tocmai surprinzător. Reprimarea brutală a Primăverii de la Praga din 1968 și a Revoluției Ungare din 1956 sunt puternic înrădăcinate în memoria vecinilor Rusiei.

În zona Baltică, suferințele din timpul perioadei sovietice încă sunt dureroase: deportările în masă în gulaguri, suprimarea fără milă a mișcărilor de rezistență după cel de-al Doilea Război Mondial și amenințarea atotprezentă de a fi răpiți de pe stradă de o dubă a KGB-ului.

Aceste amintiri dureroase ale trecutului sunt cele care îi îngrijorează cel mai mult pe locuitorii statelor baltice fiindcă ei pot vedea că în politica din Rusia nu s-au schimbat prea multe comparativ cu zilele Uniunii Sovietice.

Vladimir Putin l-a depășit deja pe fostul lider sovietic Leonid Brejnev și a devenit cel mai longeviv conducător al Rusiei de la Iosif Stalin.

Ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008 cu așa-zisele conflicte la graniță a amintit de Războiul de Iarnă, invazia Finlandei de către URSS în 1939; invadarea Crimeii în 2014 a urmat același scenariu ca ocuparea statelor baltice de sovietici în 1940; trupele rusești trimise în Kazahstan pentru a reprima protestele amintesc de zdrobirea revoltelor din Ungaria și Cehoslovacia.

Intervenția rusească în Kazahstan a trezit amintiri mult prea cunoscute în statele baltice (FOTO: Abzal Kaliyev / TASS / Profimedia Images)

Rusia își invadează vecinii, și aliații

Un banc vechi spune că, la fel ca Pactul de la Varșovia, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, noua alianță militară a Moscovei, este una defensivă fiindcă își invadează doar propriii membri.

Statele baltice au învățat din greșelile trecutului și înțeleg că securitatea colectivă este singura lor șansă de supraviețuire. Apartenența la NATO este luată extrem de în serios, accederea în alinață fiind întâmpinată cu o uriașă ușurare.

În țările baltice nici cei mai eurosceptici populiști, nemulțumiți de Bruxelles și Statele Unite pe alte subiecte, nu spun niciodată nimic critic despre apartenența la NATO și necesitatea cheltuielilor militare.

Iar, date fiind acțiunile recente ale Rusiei, susținerea față de NATO a devenit și mai puternică.

Însă o diferență semnificativă între Estonia, Letonia și Lituania și partenerii din Occident ține de atitudine.

Aici oamenii nu sunt atât de încrezători că „Rusia nu va invada zona Baltică fiindcă suntem în NATO”. Mai degrabă există convingerea că „atunci când - nu dacă - Rusia invadează din nou, ne vom putea apăra și nu va fi o repetare a lui 1940”.