A treia şi ultimă secvenţă a unui intens balet diplomatic pentru a dezamorsa riscul unui conflict în Ucraina: Consiliul Permanent al OSCE se reuneşte joi la Viena pentru a continua dialogul dintre Rusia, Statele Unite şi aliaţii lor europeni, scrie AFP citată de Agerpres.
După discuţii tensionate la Geneva între viceminiştrii de externe american şi rus, Wendy Sherman şi Serghei Riabkov, NATO şi Moscova au constatat miercuri la Bruxelles "divergenţele" lor profunde privind securitatea în Europa. La fel, nu se aşteaptă niciun progres spectaculos în Austria.
"Nu cred că vor exista rezultate concrete în această săptămână. Obiectivul nostru principal este de a stabili un dialog", a rezumat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter.
"Poziţiile noastre sunt la antipozi (cu Moscova), dar asta nu înseamnă că nu putem găsi un teren de înţelegere", a declarat el la postul de televiziune independent rus Dojd.
Miza este de "a stabili sub ce forme poate fi aprofundată discuţia în lunile următoare", a adăugat diplomatul american.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), o platformă multilaterală de discuţii Est-Vest din perioada Războiului Rece, se pretează deosebit de bine acestui exerciţiu. Această instanţă este un rar loc de schimb de idei în care Statele Unite şi Rusia sunt ambele membre.
Joi, este prima întâlnire din acest an, în prezenţa ambasadorilor din cele 57 de ţări ale OSCE. După prezentarea în cursul dimineţii a priorităţilor noii preşedinţii poloneze, secretarul general Helga Schmid va susţine o conferinţă de presă la orele 12.30 (11.30 GMT).
Occidentalii acuză Moscova că a trimis în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldaţi, tancuri şi artilerie la frontiera cu Ucraina pentru a pregăti un atac împotriva acestei ţări, intenţie negată de autorităţile ruse.
Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE din zonele controlate de separatiştii proruşi, a deplâns ambasadorul american, arătându-se "profund îngrijorat". Din 2014, Organizaţia este însărcinată cu monitorizarea respectării acordurilor de pace de la Minsk în estul rebel al Ucrainei.
"Misiunile de supraveghere nu au detectat până acum nimic anormal pe teritoriu", dar la frontieră "nu putem şti ce se întâmplă", a avertizat Michael Carpenter.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat şi el alarmist miercuri. "Riscul unui nou conflict armat este real. Ieşirea din criză depinde de Rusia. Trebuie să se angajeze în dezescaladare", a subliniat el.
La rândul său, Moscova susţine că această desfăşurare militară este o reacţie la prezenţa percepută în creştere şi ameninţătoare a NATO în ceea ce consideră că este zona sa de influenţă. Rusia refuză, de asemenea, orice extindere a Alianţei Nord-Atlantice la ţări aflate în sfera sa de influenţă, ca Ucraina.
"Rusia a propus fundamente care seamănă mult cu o revenire la statu quo-ul de dinainte de 1975, adică un format Ialta 2 care duce de fapt la resurgenţa blocurilor, a zonelor de influenţă", şi-a exprimat îngrijorarea ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat AFP.
"Pentru noi, este inacceptabil", a insistat el, reluând cuvintele şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a acuzat Moscova că doreşte "să reconstituie blocul geopolitic sovietic în Europa şi să încerce o decuplare între Statele Unite şi Europa".
