Un nou val de COVID-19 a readus Europa în epicentrul pandemiei - coincizând cu Crăciunul și Anul Nou, și în ajunul anului 2022 - prin înregistrarea zilnică de recorduri de infectări atât de mari, încât în regiune deja se înăspresc și se implementează noi măsuri pentru combaterea virusului. Ce se întâmplă?, se întreabă cotidianul La Republica, citată de Rador. Hans Kluge, directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, a avertizat, la începutul lunii noiembrie, că acest continent pe care îl reprezintă ar putea depăși 500.000 de decese din cauza COVID-19, în următoarele trei luni. El a adăugat chiar că, în această zonă, o persoană va muri la fiecare 17 secunde de SARS-CoV-2.

Vaccinare impotriva COVID-19Foto: Dr. P. Marazzi / Sciencephoto / Profimedia Images

În acest context, cu varianta Omicron care domină în mai multe națiuni ale Bătrânului Continent, cel mai recent raport epidemiologic săptămânal al OMS, care a fost publicat marți, 28 decembrie, a continuat să arate că Europa are cea mai mare incidență săptămânală de cazuri: 304,6 cazuri noi la 100.000 de persoane.

Cel mai mare număr a fost raportat în Marea Britanie (611.864 cazuri noi; creștere cu 20%), Franța (504.642 cazuri noi; creștere cu 41%); Italia (257.579 cazuri noi; creștere cu 62%) și Germania (197.845 cazuri noi; scădere cu 30%).

Pentru OMS, o parte din creșterea cazurilor se explică prin vaccinarea insuficientă și relaxarea măsurilor anti-Covid. Între timp, alți specialiști adaugă variantei Omicron și o prezență mai mare a persoanelor în vârstă în populația lor drept cauze.

  • Rata inegală de vaccinare

La un an de la primele inoculări împotriva coronavirusului, Europa avansează într-un ritm inegal, cu procente mari din populație vaccinată în țările sudice și procente mici în statele din estul continentului, unde neîncrederea față de vaccin e evidentă.

În Spania, Portugalia, Republica Irlanda, Regatul Unit, Țările de Jos și Italia, peste 80% din populație este complet vaccinată. În Franța, Germania, Suedia și Elveția, inocularea cu două doze ajunge la 76%, 70%, 71% și, respectiv, 66%.

Situația se complică în mai multe țări din est. În cazul Rusiei, 58,2% din populație are schema completă. Între timp, în Polonia, Slovacia, Bulgaria și România, cei vaccinați cu schema completă ajung la 55%, 46%, 26% și respectiv 39%.

În Macedonia de Nord și Albania, rata de vaccinare este mai slabă și doar 39% dintre macedoneni și 35,5% dintre albanezi au primit schema completă. Dozele booster sunt la fel de rare, ambele țări administrându-le la aproximativ 4% din populația lor.

  • Relaxarea măsurilor

Epidemiologul și expertul în sănătate, fost director al OMS, Daniel López Acuña, a spus pentru Antena3 că a existat o relaxare excesivă a protecției, la fel ca renunțarea la purtarea măștilor în interior, în multe țări, ceea ce a contribuit la reapariția infecțiilor. Dă drept exemplu Marea Britanie, unde măsurile de control al pandemiei au fost relaxate de la jumătatea anului 2021 și unde în ultimele săptămâni incidența a fost de 10 ori mai mare decât cea din Spania.

Până în prezent, există mai multe țări care au adoptat din nou noi măsuri împotriva coronavirusului și a variantelor acestuia.

  • Furtuna Omicron

La un an de la sosirea lor pe piață, vaccinurile s-au dovedit eficiente împotriva celor mai grave forme de boală. Au apărut însă variante noi, mai contagioase, precum Delta sau recenta Omicron.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat miercuri că riscul de răspândire rapidă a variantei Omicron rămâne „foarte mare”, menționând că ar putea crește spitalizările, în ciuda studiilor timpurii care sugerează că provoacă simptome mai ușoare.

„A început cu varianta Delta, care se complică cu Omicron. În toamnă, curba a crescut treptat, cu spațiu de reacție. Dar, brusc, a apărut Omicron și a schimbat totul de pe o zi pe alta. Mai întâi, a ajuns la Madrid, apoi în Catalonia și s-a răspândit. Când ajungi la 40% cu Omicron, contagiunile cresc vertiginos”, sintetizează Clara Prats pentru El País.

  • Vulnerabilitatea persoanelor în vârstă

Între timp, epidemiologul peruan César Cárcamo spune că marea confluență a comerțului și a transporturilor din Europa a contribuit și ea la revenirea virusului, deoarece asta „presupune un risc mai mare”. Un alt factor menționat este prezența ridicată a persoanelor în vârstă în populație, spre deosebire de alte regiuni ale lumii.

„Dacă pandemia lovește atât de tare acele țări cu sisteme de sănătate mai bune, aici (în Peru) ar trebui să facem tot posibilul pentru a încetini un posibil al treilea val, și astfel să evităm un nou colaps al spitalelor”, conchide specialistul.

  • Ce face Europa în fața reizbucnirii COVID-19 în regiune?

În Europa, multe guverne încearcă să accelereze inocularea dozelor booster și să aplice noi măsuri restrictive.

Marți, Franța, Grecia, Portugalia și Regatul Unit au înregistrat noi recorduri de infecții în 24 de ore, respectiv peste 180.000, 21.000, 17.000 și 129.000 de cazuri. În plus, varianta Omicron este acum dominantă în Elveția și în Țările de Jos.

Finlanda a anunțat că, începând de marți, călătorii străini fără vaccin anti-COVID-19 nu vor putea intra în țară chiar dacă au un test negativ. În Suedia și Danemarca, autoritățile le cer călătorilor nerezidenți să aibă un test negativ, pe lângă vaccin, la fel ca în Austria.

În Franța, guvernul a anunțat luni că „pașaportul sanitar” va fi disponibil doar pentru cei complet vaccinați și nu va mai fi valabil cu un test negativ recent. Documentul permite accesul în restaurante, cinematografe și alte locuri.

Germania, la rândul său, va aplica noi restricții, cum ar fi limitarea întâlnirilor la 10 persoane pentru cei vaccinați și la două pentru cei nevaccinați, închiderea cluburilor de noapte și organizarea de evenimente sportive fără public.

Dar nu toată lumea acceptă măsurile. În Belgia, aproximativ 5.000 de persoane au protestat duminică în capitală împotriva deciziei guvernului de a închide sălile de spectacol, teatrele și cinematografele, potrivit poliției. Instanțele țării au suspendat, însă, măsura marți, cu excepția cinematografelor.