La o săptămână de la alegerea sa în funcția de cancelar federal, Olaf Scholz (SPD), a prezentat miercuri, în Bundestag, programul coaliției cu Verzii și liberalii (FDP), pentru următoarea legislatură. În declarația sa guvernamentală, el a promis ferm „noi începuturi și progrese”, dorind să abordeze, cât mai repede posibil, proiecte-cheie în domeniile protecției climei, digitalizării și transformării economice. „Ne așteaptă sarcini mari”, a spus Scholz, ca și „cea mai mare transformare a industriei și economiei noastre din ultima sută de ani”.
Discursul său a fost urmat de o dezbatere de două ore și jumătate, în care președintele grupului parlamentar CDU/CSU, Ralph Brinkhaus, a preluat, pentru prima dată, rolul de lider al opoziției.
„Germania e o țară puternică. Nu avem absolut niciun motiv să ne temem de viitor”, a spus cancelarul german. Pe lângă investițiile extinse în tehnologiile viitoare, infrastructura digitală și construcțiile rezidențiale, Scholz a numit coeziunea socială drept o condiție prealabilă pentru schimbare.
Acest lucru este în pericol, mai ales în timpul pandemiei de Covid-19, consideră el. Si totuși, cancelarul nu crede că ar fi o scindare, în țară: „Marea majoritate se comportă în mod rațional, solidar și precaut”.
Guvernul federal este guvernul acestei majorități și, de asemenea, al celor „care mai au îndoieli”. În schimb, există „o minoritate mică, extremistă și dezinhibată, care s-a îndepărtat de stat și știință, în pandemie”.
Scholz i-a îndemnat pe cetățenii din Germania să se vaccineze rapid. Ținta declarată este inocularea a 30 de milioane de doze de vaccin anti-Covid, până la sfârșitul anului.
CDU/CSU anunță opoziție constructivă, dar critică
Liderul opoziției, Ralph Brinkhaus, i-a urat lui Scholz „toate cele bune și binecuvântările lui Dumnezeu pentru misiunea lui” și a anunțat sprijin în lupta împotriva pandemiei „chiar cu măsuri nepopulare”. El a spus că vor face „opoziție constructivă, dar critică”.
Brinkhaus a exclus o coaliție cu Stânga, dar și cu Alternativa pentru Germania (AfD) care se vede „ca opoziție față de democrația parlamentară.” Adresându-se noii coaliții, Brinkhaus a avertizat: „Respectul nu este o stradă cu sens unic”.
Verzii, clima și „toate formele de familie”
Potrivit noului lider al grupului parlamentar al Bündnis 90 / Die Grünen, Katharina Dröge, „era momentul ca țara să aibă, în sfârșit, un nou guvern”. Guvernul precedent, alcătuit din CDU/CSU și SPD, a făcut doar pași mici, mai ales în lupta împotriva crizei climatice, crede aceasta.
„În sfârșit începem să acționăm”, a spus Dröge, referindu-se, printre altele, la planurile coaliției de guvernare de a extinde energiile regenerabile, liniile feroviare și transportul local.
În perspectiva politicii familiale și sociale a coaliției-semafor, ea s-a referit la reforma legii naționalității, precum și la legea privitoare la transsexuali,. „Toate formele de familie”, oamenii în diversitatea lor ar trebui să aibă mai multe drepturi, iar diferitele lor stiluri de viață vor trebui acceptate.
AfD și politica identitară
Liderul grupului parlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a acuzat noul guvern de „politica identitară a Stângii verzi” și „planificarea climei”, care „ar duce la sărăcirea unor segmente largi ale populației, la insecuritate energetică și la blackout-uri previzibile”.
Iar politica de migrație a noii coaliții „va deschide porțile imigrației ilegale, în sistemele sociale, chiar mai mult decât în timpul guvernului anterior”, avertizează Weidel.
Stânga și scumpirile
În numele grupului parlamentar al Stângii (Die Linke), Amira Mohamed Ali a criticat politica financiară a coaliției-semafor, ca fiind antisocială. „Acum nu se mai pune problema ușurării poverii care apasă asupra veniturilor mici și medii”, a spus ea.
Totul s-a scumpit, iar numeroși oameni ar fi „lăsați baltă” în timpul pandemiei, chiar dacă mulți oameni din gastronomie, retail și cultură nu știu cum să o mai scoată la capăt. „Pentru asta avem nevoie de soluții concrete”, a somat ea.
FDP pentru o politică non-ideologică de imigrație
Noul lider al grupului parlamentar FDP, Christian Dürr -succesorul noului ministru federal de finanțe, Christian Lindner-, a promis, printre altele, „investiții masive în educație” și un angajament guvernamental pentru locuințe la prețuri accesibile.
Piața forței de muncă din Germania este dependentă de o imigrație direcționată și de o „politică modernă și neideologică de imigrație”, a apărat Dürr, planurile de politică migrațională ale guvernului.
Schimbarea demografică înseamnă că, în Germania, „din ce în ce mai puțini oameni intră pe piața muncii și tot mai mulți oameni o părăsesc”, a subliniat politicianul FDP. În toate domeniile economiei germane, „mințile strălucitoare și mâinile harnice sunt căutate cu disperare”, a mai spus el.
Social-democrații și marea transformare
Liderul grupului parlamentar al SPD, Dr. Rolf Mützenich, a promis că grupul său parlamentar va acorda o atenție deosebită implementării efective a investițiilor viitoare, deja anunțate. El mai atrage atenția asupra acelor categorii de oameni care nu beneficiaza de lobby puternic.
„Munca bună, calificarea și formarea continuă, salariile minime, garanțiile de formare, reforma BAföG [n.a. subvenționării studiilor] și multe altele ar trebui să fie temeliile unei noi politici”, astfel încât să putem mobiliza oamenii, în această mare transformare”.
Referitor la vaccinarea generală obligatorie planificată, Mützenich a spus că dezbaterea trebuie să fie „temeinică, diferențiată și deschisă”. Și în partidul său există parlamentari care vor să-și exprime îndoielile, iar el vrea să facă posibil acest lucru.
Cabinetul Scholz și lumea largă
În perioada premergătoare declarației guvernamentale, noul cabinet sub conducerea lui Olaf Scholz și-a început deja munca, în ritm alert. Pe lângă summitul federal și de landuri, cancelarul a intrat rapid pe scena internațională, imediat după ceremonia de depunere a jurământului.
El a avut o convorbire telefonică cu președintele american, Joe Biden, care l-a felicitat pentru preluarea mandatului. Scholz a participat, de asemenea, la „Summit-ul pentru Democrație” virtual, cu reprezentanți ai peste 100 de guverne, care a fost găzduit de SUA.
Atât cancelarul, cât și ministrul de externe, Annalena Baerbock (Verzi), au efectuat vizite inaugurale la Paris, Bruxelles și Varșovia. Ministrul federal de finanțe, Christian Lindner (FDP), a fost și el la Paris.
Noul ministru federal de interne, Nancy Faeser (SPD), s-a întâlnit la Bruxelles cu omologii săi din statele membre UE. Iar noul ministru federal al Sănătății, Karl Lauterbach, a avut de asemenea un start ministerial rapid, datorat în special evoluțiilor legate de pandemie.
Vom face totul, împreună
În ceea ce privește summit-ul UE de joi, de la Bruxelles, principalele teme anunțate sunt: amenințarea cu invazia rusă, a Ucrainei, disputa asupra gazoductului Nord Stream 2, care a izbucnit din nou, ca urmare a acestei amenințări, prețurile ridicate la energie si fragmentarea UE, în poziționările luate în lupta pentru combaterea Covid-19.
Înainte de începutul summit-ului, Scholz a dovedit aceeasi reținere retorică, ce îl caracterizează. Desfăşurarea trupelor ruse la graniţa cu Ucraina este o „situaţie dificilă”, a spus cancelarul german. „De aceea, vom sublinia încă o dată, aici și astăzi, că inviolabilitatea frontierelor este unul dintre cele mai importante fundamente ale păcii în Europa și că vom face totul, împreună, pentru a ne asigura că inviolabilitatea continuă, cu adevărat”.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a fost însă mai tranșant, spunând că este vorba despre „cea mai periculoasă situație din ultimii 30 de ani”, dupa cum citeaza Spiegel.de. Acest lucru se aplică nu numai Ucrainei, ci și întregului flanc estic al NATO, inclusiv țărilor baltice. Între timp, Rusia a integrat Belarus „în sistemul său militar” – și poate folosi țara ca bază pentru atacuri, ceea ce scurtează timpii de reacție.
„Trebuie să folosim tot ce avem la îndemână, pentru a preveni ce e mai rău”, a spus Nausėda. „De asemenea, trebuie să vorbim despre sancționarea întregilor sectoare economice rusești -nu doar persoane și organizații individuale, așa cum a fost cazul în trecut”, a adăugat el.Prin urmare, potrivit lituanianului, va trebui vorbit și despre gazoductul Nord Stream 2.
Gazoductul rusesc și poziția germană
Această viziune asupra acestei stări de fapt nu este comună numai în estul UE. Dacă președintele rus, Vladimir Putin, permite armatei sale să invadeze Ucraina, el va plăti „un preț mare”, ar fi spus „un diplomat dintr-o țară din vestul UE”, potrivit Spiegel. „Este clar pentru toată lumea ce înseamnă această amenințare - iar asta include și Nord Stream 2”.
Însă în Germania lucrurile stau puțin altfel. Există „o procedură foarte detaliată din punct de vedere juridic”, cu privire la autorizația de exploatare a conductei, potrivit cercurilor guvernamentale de la Berlin. Iar din moment ce Agenția Federală de Rețea a suspendat această procedură, în prezent nu există „o opțiune politică de luare a deciziilor” și nici nevoia de a se recurge la ea.
Momentan, conducta nu este menționată ca temă, în comunicatul summit-ului UE. Într-un document pe care l-a primit Spiegel, Rusia ar fi amenințată cu „consecințe masive și costuri grele”, dar Nord Stream 2 nu este menționat în mod explicit.
Pozițiile diferă mult și în discuția despre prețurile mari actuale la energie. Spania și alte câteva țări cer schimbări ale regulilor pieței energetice din UE, Polonia consideră planurile europene de protecție a climei drept motivul exploziei prețurilor, iar în alte țări-membre ar exista suspiciunea că Putin manipulează piețele, cu deficitul de gaz rusesc.
Spiegel concluzionează: „Guvernul federal, pe de altă parte, nu e dispus să vadă niciun indiciu de perturbare, darămite de manipulare a piețelor. De la Berlin se știe, de zeci de ani, că prețurile energiei pot fluctua brusc, pentru o perioadă scurtă de timp. Prin urmare, nu este de așteptat ca discuțiile de la summit să aibă urmări notabile”.
10
16
