Președintele american Joe Biden ar fi promis sprijin militar suplimentar statelor NATO din Europa Centrală și de Est, în cadrul discuțiilor avute cu liderii din regiune, potrivit Reuters. Discuțiile au loc pe fondul tensiunilor de la granița Ucrainei și al convorbirilor dintre președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin, în condițiile comportamentului agresiv al Rusiei care se opune extinderii NATOpână la porțile sale.
Joi, Biden a discutat joi seara cu liderii statelor din Europa Centrală și de Est, care doresc o consolidare a flancului estic al alianței ca urmare a noilor mutări ale Rusiei.
Biden le-a promis statelor din regiune sprijin militar suplimentar, a declarat consilierul președintelui Lituaniei, potrivit Reuters.
Biden i-a reasigurat pe aliații din Europa Centrală și de Est că Washingtonul nu va face înțelegeri pe sub masă cu Rusia, înțelegeri care să vizeze această regiune, a declarat consilierul Asta Skaisgiryte.
Patru țări nu pot vorbi în numele NATO
Președintele american a avut convorbiri telefonice cu liderii statelor NATO din zonă: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
"A spus că în aceste state este posibil să fie desfășurate capabilități militare suplimentare”, a mai precizat Skaisgiryte, fără a nominaliza locațiile vizate.
În cadrul convorbirilor, președintele polonez Andrzej Duda l-ar fi presat pe Biden să dea asigurări că discuțiile privind modul de reacție în cazul unei eventuale agresiuni a Rusiei nu este discutat într-un cerc restrâns de țări.
Înaintea convorbirii cu Putin, Biden s-a consultat cu Marea Britanie, Franța, Germania și Italia.
"Patru țări nu pot vorbi în numele NATO”, au precizat oficialii polonezi, potrivit Reuters. Duda i-a mai cerut lui Biden ca SUA să nu dea înapoi în ce privește suplimentarea trupelor americane pe flancul estic.
În intervenția sa, conform administrației prezidențiale de la București, Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său.
De asemenea, președintele României a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.
La Washington, oficiali ai administrației Biden au precizat că liderul de la Casa Albă a reiterat angajamentul SUA în raport cu prevederile art 5 care spune că orice atac asupra unui stat membru NATO este un atac asupra întregii alianțe.
Biden a discutat și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurându-l că nicio decizie privind soarta Ucrainei nu va fi luată fără implicarea Ucrainei.
Stoltenberg: NATO își menține poziția de sprijin pentru aderarea Ucrainei
NATO își menține poziția de sprijin pentru aderarea Ucrainei la cea mai puternică alianță militară, a declarat vineri secretarul general Jens Stoltenberg, aflat la Paris, unde a discutat cu miniștrii francezi ai apărării și afacerilor externe și despre mesajul președintelui Emmanuel Macron care pleda pentru structuri de apărare ale UE.
Stoltenberg s-a întâlnit cu ministrul de externe Jean-Yves Le Drian și ministrul apărării Florence Parly.
Europa nu are nevoie de noi structuri de apărare ca parte a strategiei de apărare a Uniunii Europene, a comentat Stoltenberg referitor la îndemnul lui Macron privind regândirea politicii de apărare a blocului comunitar.
Reacția față de apelul lui Macron
Joi, Macron a declarat că UE are nevoie să-și definească o nouă strategie de apărare. Mai puțin tranșant decât în trecut când declara ”moartea cerebrală” a NATO stârnind iritare, mai cu seamă în rândul statelor est-europene, Macron a adăugat însă că este nevoie de întărirea capacității de apărare a UE, deși NATO rămâne în continuare utilă și eficace.
"Noi avem nevoie de o sporire a capabilităților alianței și nu de noi structuri care să concureze între ele pentru aceste capabilități”, a declarat șeful NATO.
0
0
