Cenzura pe internet foarte activă și numeroasele obstacole legale cu care se confruntă reclamanții au încetinit semnificativ mișcarea #MeToo din China, care rămâne o țară profund patriarhală. La începutul lunii noiembrie, pentru prima dată, eșaloanele superioare ale puterii politice au fost vizate de acest fenomen, scrie AFP.
Peng Shuai, în vârstă de 35 de ani, fost numărul 1 mondial la tenis de dublu și vedetă în țara ei, susține că fost violată și a întreținut forțat o relație extraconjugală cu un puternic fost oficial al Partidului Comunist.
Mesajul ei, publicat pe contul ei oficial Weibo și care nu a putut fi autentificat de AFP, a fost rapid cenzurat pe internetul chinezesc, iar jucătoarea nu a mai fost văzută de atunci în public.
Multe chinezoaice care, la fel ca campioana, au îndrăznit să denunțe astfel de acte, au văzut faptele întorcându-se împotriva lor.
În 2018 a apărut în China mișcarea globală împotriva violenței împotriva femeilor #MeToo. Multe femei au susținut ulterior public că au fost hărțuite sexual de profesori universitari.
De teamă de o mișcare la scară largă, necontrolată, autoritățile au blocat imediat hashtagul #MeToo și alte cuvinte cheie legate de mișcare pe rețelele de socializare.
Activiste feministe binecunoscute sunt hărțuite și arestate în mod regulat de poliție.
Este cazul Sophiei Huang Xueqin, arestată în septembrie pentru „incitarea la subversia statului”, potrivit Reporteri fără Frontiere.
Chiar dacă numărul unu al Chinei, Xi Jinping, a spus că femeile „aduc o contribuție puternică la dezvoltare și progresul social”, absența femeilor în poziții cheie în guvernul chinez rămâne flagrantă.
Obstacole uriașe în calea femeilor agresate sexual
Biroul Politic al Partidului Comunist are o singură femeie din 25 de membri.
O nouă lege care clarifică conceptul de hărțuire sexuală a fost adoptată anul trecut, dar reclamanții continuă să se confrunte cu obstacole imense.
„Trebuie să demonstrezi constant că ești cinstită (...) și că nu folosești această problemă pentru a te promova”, a declarat pentru AFP o femeie care a depus o plângere, sub condiția anonimatului.
În schimb, pentru acuzat „este într-adevăr foarte simplu” pentru că „pur și simplu poate nega și nu are nevoie să-și dovedească nevinovăția”, potrivit acesteia.
Cauzele aduse în instanță sunt adesea respinse și, în marea majoritate a cazurilor, acuzatul depune o plângere pentru hărțuire sexuală și defăimare.
Wang Qi, un angajată WWF care și-a acuzat online șeful că a sărutat-o și hărțuit-o cu forța de mai multe ori, a fost dată în judecată pentru defăimare în 2018.
I s-a ordonat să-și ceară scuze de către o instanță care a concluzionat că nu are suficiente dovezi și că a „răspândit minciuni” despre el.
Anul acesta, un tribunal din Beijing a respins plângerea lui Zhou Xiaoxuan, care îl acuza pe prezentatorul de televiziune publică Zhu Jun că o pipăia când era stagiară. Instanța a decis că Zhou nu a furnizat suficiente dovezi. Zhu a dat-o în judecată pentru calomnie.
Instanțele cer presupuselor victime să prezinte dovezi mult mai puternice decât cele furnizate de acuzat. Ei resping mărturiile rudelor, prietenilor și colegilor, potrivit unui studiu de la Yale Law School publicat în mai.
Atacurile personale descurajează victimele
Acest lucru descurajează „angajatorii sau victimele (...) pentru că știu că riscă să fie dați în judecată și să fie nevoiți să suporte o grea sarcină a probei”, au scris cercetătorii.
Femeile care raportează hărțuire și agresiune se confruntă cu atacuri personale.
Celebrul jurnalist Zhang Wen a fost acuzat de viol de o scriitoare anonimă în 2018. Alte femei l-au acuzat de hărțuire sexuală.
Zhang a încercat să le discrediteze online, inclusiv acuzându-le că au băut și se întâlnesc cu mulți bărbați.
Dar când își servește propriile interese, Beijingul își lasă să circule acuzațiile.
În această vară, o angajată a gigantului de comerț electronic Alibaba și-a acuzat managerul și un client de agresiune sexuală, un caz apoi acoperit pe scară largă și comentat de presa chineză.
