În timpul unui secol de existență, PCC nu a adoptat până acum decât două rezoluții referitoare la istoria sa, de fiecare dată înaintea deschiderii unei noi pagini politice - scrie joi cotidianul francez Le Monde, citat de Rador.

Xi JinpingFoto: Sheng Jiapeng / Xinhua News / Profimedia Images

Nesurprinzător, Partidul Comunist Chinez (PCC) a adoptat joi, 11 noiembrie, un text care a ridicat și mai mult importanța președintelui Xi Jinping printre imaginile emblematice al țării. A șasea plenară a celui de-al 19-lea comitet central al Partidului Comunist Chinez a aprobat o rezoluție despre „marile reușite” ale mișcării fondate în 1921. Ditirambic, textul publicat de agenția China Nouă afirmă că PCC, care guvernează țara cu mână de fier de 72 de ani, a scris „epopeea cea mai minunată a istoriei națiunii chineze de-a lungul mileniilor”.

Într-o țară în care istoria este folosită în mod tradițional pentru a legitima puterea, Xi Jinping a profitat de această rezoluție pentru a se prezenta ca moștenitor incontestabil al regimului. De la venirea sa la putere în 2012, „socialismul după metoda chineză a intrat într-o nouă eră”, potrivit unui extras din rezoluția difuzată de agenția de presă oficială. „Gândirea” omului forte al Beijingului „este chintesența culturii și sufletului chinez”, continuă textul. Prezența lui Xi Jinping în „inima” partidului de la putere „este de o importanță decisivă (...) pentru a promova procesul istoric al marii înnoiri a națiunii chineze”.

Xi Jinping este adesea considerat cel mai puternic lider chinez de la fondarea regimului lui Mao Zedong (1949-1976). În iulie, în costum Mao, el a sărbătorit solemn aniversarea fondării partidului în uriașa piață Tiananmen din Beijing.

În timpul unui secol de existență, PCC nu a adoptat până în prezent decât două rezoluții referitoare la istoria sa, de fiecare dată înaintea deschiderii unei noi pagini politice. Prima, în 1945, a întărit puterea lui Mao Zedong cu patru ani înaintea venirii la putere a comuniștilor. A doua, în 1981, i-a dat lui Deng Xiaoping, în momentul în care își lansa reformele economice, ocazia să întoarcă pagina maoismului, recunoscând „erorile” Marelui Cârmaci. Adoptând un al treilea text, Xi Jinping merge pe urmele celor doi iluștri predecesori ai săi, pentru a deschide mai bine o nouă pagină cu numele său.

De la accederea la postul de secretar general al PCC în 2012, apoi de președinte al Republicii populare în anul următor, el n-a încetat să centralizeze puterea în mâinile sale. În 2018, el a modificat Constituția pentru a putea rămâne în fruntea țării peste limita de două mandate. „Gândirea” sa a fost de asemenea înscrisă în legea fundamentală, la fel ca cea a lui Mao. Ascensiunea sa este însoțită de o înăsprire contra oricărei forme de contestare, fie că este în Hong Kong sau în regiunea autonomă uigură Xinjiang, cu majoritate musulmană. El este acum aureolat de „victoria” chineză contra coronavirusului, chiar dacă mai apar sporadic cazuri în țara în care s-a declarat epidemia la sfârșitul lui 2019.

Recompunerea puterii

Conclavul a dat ocazia unor negocieri în culise, cu un an înainte de intrarea în funcție a unei noi echipe conducătoare la următorul congres. Nu există nicio îndoială că Xi Jinping va fi reales în toamna lui 2022 pentru un al treilea mandat (lucru nemaivăzut de la sfârșitul erei Mao), chiar dacă a atins vârsta limită de 68 de ani impusă în mod tradițional liderilor chinezi. Mai mulți dintre ei ar trebui în schimb să iasă la pensie, printre care prim-ministrul Li Keqiang.

Comitetul permanent al biroului politic al partidului ar putea, la congresul cincinal de anul viitor, să aibă cinci membri în loc de șapte, „ceea ce crește și mai mult autoritatea lui Xi” în acest cenaclu care deține în realitate puterea, presupune politologul disident Wu Qiang.