Primul președinte al Republicii islamice Iran, Abolhassan Banisadr, a murit sâmbătă într-un spital din Paris, a anunțat agenția oficială de presă iraniană. „După o boală îndelungată, Abolhassan Banisadr a murit în spitalul Pitié-Salpêtrière”, a precizat agenția, citând un apropiat al fostul președinte decedat la vârsta de 88 de ani.

Abolhassan BanisadrFoto: Wikimedia Commons

Abolhasan Banisadr s-a născut pe 2 martie 1933. A studiat religia și economia la Universitatea din Tehran, fiind liderul mișcării studențești anti-șah la începutul anilor `60, motiv pentru care a fost închis de două ori.

Rănit în revolta eșuată în iunie 1963, a plecat în Franța și și-a continuat studiile la Sorbona, unde a obținut un doctorat și apoi a predat.

Banisadr a intrat în anturajul Ayatollahului Ruhollah Khomeini în timpul exilului acestuia în Franța.

După revoltele care l-au forțat pe șah să fugă din Iran, cei doi s-au întors în țară în februarie 1979. Khomeini a preluat controlul ca lider suprem și a numit un guvern, numindu-l pe Banisadr ministru adjunct al economiei și finanțelor în noiembrie.

La 25 ianuarie 1980, Abolhasan Banisadr a fost ales primul președinte al Republicii Islamice Iran, iar în luna următoare Khomeini l-a numit președinte al Consiliului Revoluționar, organismul de elaborare a politicilor iraniene.

În calitate de președinte, Abolhasan Banisadr s-a confruntat cu adversari din cler, dar și politici. A fost obligat să accepte nominalizarea lui Mohammad Ali Rajai, ca premier în august însă au intrat în conflict după ce a refuzat multe dintre nominalizările de miniștri.

În septembrie 1980, Irakul a invadat Iranul, fiind începutul unui război care a durat opt ani.

La finalul lui octombrie, Banisadr i-a scris lui Khomeini o scrisoare prin care se plângea că miniștrii incompetenți reprezentau un pericol mai mare pentru securitatea țării decât agresiunea irakiană. El avertizat asupra riscurilor pentru economie și a insistat asupra necesității reorganizării armatei. Scrisoarea sa, dar și opoziția lui Banisadr față de luarea de ostatici de la ambasada SUA la Teheran au dus la punerea sa sub acuzare de către parlament pe 21 iunie 1981. A doua zi Khomeini, iritat de negocierile cu „Luptătorii Poporului”, l-a demis din funcția de președinte și a ordonat arestarea lui sub acuzația de conspirație și trădare.

Banisadr a fugit în Franța unde a pus umărul la înființarea Consiliului Național al Rezistenței, pe care l-a părăsit insă în 1984. (Surse: AFP, Britannica)