Curtea Constituțională a Poloniei a decis joi că anumite articole din tratatele UE sunt „incompatibile” cu Constituția țării, într-o decizie istorică ce ar putea pune în pericol finanțarea europeană a țării și chiar pune în discuție prezența Poloniei în blocul comunitar.
Decizia este cea mai recentă lovitură dintr-o lungă confruntare între Polonia și UE pe tema reformelor judiciare controversate introduse de partidul conservator naționalist Lege și Justiție (PiS).
Președintele Curții Constituționale, Julia Przylebska, a enumerat mai multe articole din tratatul UE despre care a spus că sunt incompatibile cu legea supremă poloneză, declarând că instituțiile europene „acționează dincolo de domeniul lor de competență”.
„Rușine!”, „Trădători!” și „Bine ați venit în Belarus!”, a strigat după ce a aflat decizia un grup de aproximativ 30 de protestatari adunați în fața instanței constituționale. „Este un scandal (...) Ne scot din Uniunea Europeană!”, a spus o pensionară din grup.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, a salutat decizia Curții, susținând că aceasta a confirmat „supremația dreptului constituțional față de alte surse de drept”.
În opinia sa, decizia „nu afectează domeniile în care UE are competențe delegate prin tratate”, cum ar fi regulile de concurență, comerțul și protecția consumatorilor.
„Șantaj european”
Luna trecută, comisarul pentru economie al UE, Paolo Gentiloni, a avertizat că decizia instanței poloneze ar putea avea „consecințe” asupra plății fondurilor de redresare către Polonia.
Uniunea Europeană nu a aprobat încă cele 23 de miliarde de euro în subvenții și cele 34 de miliarde de euro în împrumuturi planificate pentru această țară.
Guvernul polonez a calificat declarațiile lui Gentiloni drept „un șantaj”.
De atunci, oficialii europeni au explicat că banii ar putea fi plătiți luna viitoare, dar că ar fi impuse condiții stricte în schimbul respectării statului de drept.
Luna trecută, Comisia Europeană a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună zilnic sancțiuni Poloniei până la suspendarea reformelor judiciare.
Disputa cu Bruxellesul s-a concentrat în special pe un nou sistem disciplinar pentru judecători care, potrivit UE, amenință grav independența sistemului judiciar din Polonia.
Dar există alte puncte de dispută, inclusiv numirea judecătorilor și transferul fără consimțământul lor între diferite instanțe sau secții ale aceleiași instanțe.
Polonia a susținut că sunt reforme necesare pentru eradicarea corupției din justiție și a ignorat un ordin interimar al Curții de Justiție a Uniunii Europene de suspendare a aplicării sistemului disciplinar.
„Polexit”
Conflictul a stârnit temeri că Polonia va părăsi în cele din urmă Uniunea Europeană, ceea ce ar putea afecta stabilitatea blocului comunitar.
Luna trecută, Jaroslaw Kaczynski, șeful PiS, a respins ideea, spunând că Polonia vrea doar să pună capăt „interferenței” UE.
„Nu va exista Polexit (...) Vedem, fără echivoc, viitorul Poloniei în Uniunea Europeană”, a spus Kaczynski.
Polonezii sunt în proporție de 80% susținători ai apartenenței la UE, care a acordat țării miliarde de euro subvenții, stimulând astfel dezvoltarea după aderarea sa în 2004.
Relațiile dintre Varșovia și Bruxelles au devenit însă tensionate de când PiS a preluat puterea în 2015.
Ryszard Terlecki, vicepreședintele Parlamentului, a cerut recent „soluții drastice” în conflictul dintre Polonia și UE.
"Britanicii au arătat că dictatura birocrației de la Bruxelles nu le convine. S-au întors și au plecat", a spus el. (Sursa: AFP)
36
36
