Niciodată în istoria Republicii Federale Germania, atât de puțini cetățeni au votat Uniunea de centru-dreapta, CDU/CSU. Potrivit ultimei numărători, procentul acestora a fost 24,7%, cu aproximativ 9% mai puțin decât acum patru ani. Asta în condițiile în care în 2013 scorul era de peste 40%.
Rezultatul de duminică este un dezastru pentru Uniune, care a condus Germania, fără întrerupere, timp de 16 ani, cu Angela Merkel cancelar. Duminică, „ultimul partid popular din Europa” și-a lins rănile și și-a propus un nou start.
Candidatul la cancelar al Uniunii, Armin Laschet, a recunoscut că nu este „mulțumit” de rezultat. Dar a mai spus deschis, că niciun moment nu s-a gândit să se dea la o parte, ci dimpotrivă: el a fost primul candidat pentru cancelar care s-a prezentat în fața publicului în seara alegerilor și a declarat că vrea să lupte pentru păstrarea Cancelariei pentru Uniune.
Pentru a face acest lucru, Laschet ar trebui să încheie o alianță cu FDP și cu Verzii.
Aceasta încăpățânare și înverșunare l-au caracterizat pe Laschet și în timpul triadelor de confruntare televizată, însă, după cum se vede, nu i-au adus un plus de simpatie nici lui, nici partidului său, la urna de vot.
Candidatul greșit?
Pentru mulți, Laschet a fost candidatul greșit. Spre deosebire de Verzi, unde Annalena Baerbock s-a dovedit inițial a fi o candidată puternică, iar aplombul i-a scăzut pe parcurs, rezervele privitoare la Laschet au fost mari, de la început. Acest lucru are legătură și cu modul în care el a devenit candidat: elita Creștin-Democraților a decis de două ori împotriva voinței exprimate de la baza partidului.
În primul rând, delegații selectați la congresul CDU l-au ales președinte în locul lui Friedrich Merz, care ar fi avut sprijin detașat, de la toți membrii partidului. În al doilea rând, campania electorală a început extrem de nefavorabil: în loc să apară ca echipă cu un unic candidat, Laschet și liderul CSU, Markus Söder, au dus o luptă acerbă pentru putere și candidatura la cancelar.
Conducerea partidului a decis în favoarea lui Laschet și împotriva lui Söder, care părea a fi mult mai popular în rândul electoratului german.
Dar nici Angela Merkel nu este străină de căderea partidului, ratând pregătirea și promovarea unui succesor. Ea a părut că se identifică atât de puțin cu partidul ei, încât mulți au fost cu adevărat surprinși când cancelarul l-a susținut public pe Laschet, chiar la sfârșitul campaniei electorale. Nu a fost destul. Și a fost prea târziu.
Analize și consecințe
"Astăzi, Uniunea a înregistrat rezultatul cel mai grav, din punct de vedere istoric al alegerilor din Bundestag. Acum avem nevoie de o analiză aprofundată ", a declarat Jana Schimke, parlamentar CDU în Bundestag.
Alți politicieni au făcut aprecieri similare. "Acest rezultat nu poate fi cosmetizat. Este catastrofal pentru CDU și CSU", a declarat Gitta Connemann, vice-președintă a grupului parlamentar al Uniunii.
"Suntem pe cale de a pierde statutul de Partid Popular. De aceea, nu trebuie să mai existe un tot așa mai departe. Partidul are nevoie de o reînnoire. Totul trebuie revizuit: structuri, proceduri, participarea membrilor. Aceasta include și consecințe personale", a adăugat ea.
CDU în opoziție?
Luni, după numărarea voturilor și distanțarea în favoarea Partidului Social-Democrat, candidatul la cancelar al SPD, Olaf Scholz (63 de ani), s-a pronunțat în favoarea unei coaliții semafor cu FDP și Verzii.
El a explicat: „Alegătorii s-au pronunțat despre cine ar trebui să formeze următorul guvern.” SPD, FDP și Verzii au avut o creștere puternică, prin urmare, „mandatul vizibil” este: „Aceștia trei ar trebui să conducă următorul guvern”.
Adresându-se rivalului său la funcția de cancelar, din partea Uniunii CDU/CSU, Scholz a spus: „CDU și CSU nu numai că au pierdut foarte mult, dar au primit și mesajul că nu ar trebui să mai fie în guvern, ci să intre în opoziție”.
„Acum sunt necesare pragmatism și abilități de conducere”, iar SPD vrea să le practice „în liniște. Vom pune în aplicare ceea ce cetățenii ne-au dat ca sarcină de realizat”, a adăugat el, citat de Bild.de.
La mâna partidelor mai mici
La momentul de față, important este este cât de abil negociază liderii de partid ai Uniunii și ai SPD, cu FDP și cu Verzii, pentru a-i câștiga de partea lor.
Punctul de plecare arată astfel: FDP vrea cu CDU, Verzii doresc cu SPD. Dacă Laschet reușește să-i câștige pe Verzi, el mai are șanse la cancelar. Dacă totuși, Olaf Scholz reușește să convingă FDP de o „coaliție semafor” împreună cu Verzii, următorul cancelar va fi un social-democrat.
Lipsa inițială a consensului dintre liberali și Verzi, care sunt ideologic distanțați, probabil va ține pentru ceva timp Germania în tensiune politică, în sensul formarii unei coaliții tripartite de
2
16
