O criză diplomatică între China şi Occident pare să se încheie, după eliberarea a doi canadieni încarceraţi în China şi a directoarei Huawei Meng Wanzhou, care a părăsit Canada, unde era reţinută din 2018, în urma unui acord cu justiţia americană, relatează sâmbătă BBC News și News.ro.

Michael Kovrig si Michael SpavorFoto: Captura YouTube

Canadienii Michael Spavor şi Michael Kovrig, acuzaţi de spionaj în China în acelaşi an, au sosit în Canada.

Beijingul dezminte că i-a arestat ca retorsiune faţă de arestarea lui Meng, însă critici acuză China că i-a folosit ca pe monedă de schimb politic.

Cei doi canadieni şi-au clamat mereu nevinovăţia.

Premierul canadian Justin Trudeau a subliniat, într-o conferinţă de presă, că cei doi canadieni au trecut printr-un ”calvar incredibil de dificil”.

”Este o veste bună pentru noi toţi că ei se întorc acasă, la familiile lor”, a subliniat el.

”În ultimele 1.000 de zile, ei au dat dovadă de putere, perseverenţă şi graţie”, a apreciat el.

Michael Spavor şi Michael Kovrig urmează să sosească în Canada sâmbătă, a anunţat Trudeau.

Ei sunt însoţiţi de către ambasadrul Canadei în China Dominic Barton.

Înaintea eliberării fiicei miliardarului comunist Ren Zhengfei, fondatorul gigantului chinez în domeniul telecomunicaţii Huawei, Meng Wanzhou a recunoscut că a indus în eroare cu privire la relaţiile comerciale ale companiei cu Iranul.

Ea s-a aflat timp de trei ani în arest la domiciliu, o perioadă în care a luptat împotriva unei extrădări în Statele Unite.

Meng Wenzhou a elogiat şi mulţumit ”patriei” şi Partidului Comunist Chinez (PCC, unic), de care Huawei a încercat să se distanţeze.

Beijingul i-a eliberat pe cei doi canadieni - pe care i-a arestat la doar câteva zile de la arestarea chinezoaicei în Canada - imediat ce aceasta a fost eliberată.

Indiferent că ei au fost eliberaţi în urma unui acord sau dacă este vorba doar despre un efect de domino, Beijingul insista în urmă cu doar două săptămâni că cele două cazuri nu aveau nicio legătură.

Kovrig, un fost diplomat, lucra pentru International Crisis Group, un think tank cu sediul la Bruxelles.

Spavor este un membru fondator al unei organizaţii care facilitează afaceri internaţionale şi legături culturale cu Coreea de Nord.

Justiţia chineză l-a condamnat, în august, pe Spavor la 11 ani de închisoare sub acuzația de spionaj, însă nu a pronunţat o hotărâre în dosarul lui Kovrig.

Secretarul de Stat american Antony Blinken a anunţat că Washingtonul este ”mulţumit” de decizia chineză, însă a denunţat faptul că cei doi canadieni au fost încarceraţi ”arbitrar” timp de peste doi ani şi jumătate.

O judecătoare canadiană a eliberat-o pe Meng, după ce directoarea financiară a Huawei a încheiat un acord cu justiţia americană, care voia să o judece pentru ”fraudă bancară”.

”În ultimii trei ani, viaţa mea a fost bulversată”, s-a plâns ea în faţa tribunalului din Vancouver.

”Fiecare nor era o rază de speranţă”, a declarat ea în faţa presei, adăugând că ”nu voi uita niciodată urările de bine pe care le-am primit de la oameni din întreaga lume”.

Ea a mulţumit ulterior Partidului Comunist Chinez, Guvernului chinez şi ”patriei”, într-o postare pe reţelele de socializare.

Huawei a anunţat într-un comunicat că abia aşteaptă ca Meng să se întoarcă în familia sa şi că aceasta va continua să se apere în justiţie.

Justiţia americană a acuzat-o de fraudă, prin inducerea în eroare a unor bănci în efectuarea unor tranzacţii Huawei care au încălcat sancţiunile americane impuse Iranului.

În cadrul acordului cu justiţia americană, Meng a recunoscut că a indus în eroare HSBC cu privire la relaţia Huawei cu Skycom, o companie cu sediul în Hong Kong care operează în Iran.

Departamentul american al Justiţiei a anunţat într-un comuncat că îşi continuă pregătirile în vederea unui proces împotriva Huawei, care se află în continuare pe o listă neagră comercială americană.

Meng este fiica mai mare a miliardarului comunist Ren Zhengfei, fondatorul Huawei în 1987.

Ren Zhengfei a făcut parte din armata chineză timp de nouă ani, până în 1983, şi este membru PCC.

Huawei, cel mai mare producător de echiament de telecomunicaţii din lume, este acuzat de faptul că le permite autorităţilor chineze să-i folosească echipamentul în scopuri de spionaj, acuzaţii pe care le dezminte.

Statele Unite au impus sancţiuni Huawei în 2019. Numele gigantului chinez a fost introdus pe o listă neagră a exporturilor, ceea ce i-a oprit accesul la tehnologii-cheie.

Marea Britanie, Suedia, Australia şi Japonia au interzis, la rândul lor Huawei, însă alte ţări, ca Franţa şi India, au adoptat măsuri la limita unei interdicţii.