Cancelarul german Angela Merkel s-a aruncat din nou în campanie electorală, marţi, aducând un sprijin consistent candidatului taberei sale conservatoare, Armin Laschet, în mari frământări cu mai puţin de trei săptămâni înaintea unui scrutin indecis, scrie ziarul Courrier International, citat de Rador.

Angela MerkelFoto: THOMAS FREY / AFP / Profimedia

În faţa deputaţilor din Bundestag reuniţi pentru ultima dată în şedinţă plenară, conducătoarea a insistat pe faptul că „cea mai bună cale” pentru Germania este „un guvern condus de Armin Laschet în calitate de cancelar”.

„Deoarece guvernul lui va fi marcat de stabilitate, fiabilitate şi moderaţie şi de asta are nevoie Germania”, a explicat ea într-un discurs cu o conotaţie puternică electorală.

Angela Merkel s-a situat multă vreme în retragere faţă de această campanie electorală, în situaţia în care ea a decis de multă vreme să predea puterea la finalul celui de-al patrulea mandat.

Sondaje dezastruoase

Mai multe figuri din tabăra sa conservatoare îi cereau să se implice mai mult atunci când se succedau sondajele dezastruoase pentru Uniunea CDU/CSU care ar putea primi o palmă istorică la alegerile legislative din 26 septembrie.

Trecând la ofensivă pe ultima linie dreaptă, ea se străduie să-şi pună inalterabila popularitate în serviciul unui Armin Laschet împotmolit în dificultăţi.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez CSU sunt în cădere liberă din vară.

Un sondaj făcut pentru canalul RTL publicat marţi îi plasează pentru prima dată sub pragul de 20%, la 19%, în intenţiile de vot.

Ceva nemaivăzut la nivel federal pentru un partid care a dominat serios viaţa politică după război şi care se situa încă la 30% din intenţiile de vot la începutul anului.

Conservatorii, care obţinuseră 32,9% din sufragii în 2017, sunt acum devansaţi cu mult de Partidul Social-Democrat (SPD), aflat multă vreme în urmă, dar care a obţinut între 25% şi 27% din intenţiile de vot.

Capul listei, actualul ministru de finanţe şi vicecancelar, Olaf Scholz, multă vreme criticat pentru lipsa sa de carismă, ar putea deci fi însărcinat să formeze viitorul guvern.

Orator slab, Olaf Scholz a ştiut să-şi creeze o imagine de competenţă în ochii a peste 60 de milioane de alegători germani.

De trei săptămâni, Angela Merkel şi-a înmulţit intervenţiile în favoarea preşedintelui CDU şi candidat puţin apreciat de germani.

„Să construiască punţi”

Ofensiva a început la un miting de campanie a taberei sale la Berlin, pe 21 august: cancelarul se declară „profund convinsă” că Armin Laschet, un om capabil „să construiască punţi între oameni”, îi va succeda la cancelarie.

Ea s-a arătat de asemenea de mai multe ori alături de el, ca luni seara, la o reuniune a partidului său dedicată digitalizării.

În ajun, ei au mers împreună în Renania de Nord-Westfalia, una din cele două regiuni sinistrate în urma inundaţiilor ucigaşe şi condusă de Armin Laschet.

La o lună şi jumătate după o catastrofă care a făcut peste 180 de morţi şi pe care experţii o leagă de schimbările climatice, Angela Merkel şi-a lăudat urmaşul conservator, care „conduce cu mult succes cel mai mare stat regional din Germania”.

Puţin apreciat de alegători după ce a trebuit să lupte să se impună drept candidat al conservatorilor, Armin Laschet a încercat la sfârşitul săptămânii trecute să-şi lărgească echipa de campanie dotându-se cu un grup de experţi.

Pentru probleme de finanţe şi economie, el a făcut apel la Friedrich Merz, fost rival pentru conducerea partidului şi care reprezintă aripa liberală pe când dl Laschet reprezintă aripa centristă.

Dar unii experţi politici au îndoieli: „Ai nevoie de o echipă când ai un candidat fiabil, este unul din principiile înscrise în orice manual electoral”, subliniază pentru AFP Peter Matuschek, de la institutul de sondare Forsa. „Dar asta intervine destul de târziu”, după părerea lui.

În ultimele săptămâni, Angela Merkel l-a criticat de asemenea pe candidatul social-democrat, acuzându-l că flirtează cu stânga radicală, die Linke, partid cu care CDU a refuzat tot timpul să discute, în special din cauza voinţei sale de a scoate Germania din NATO.